În anul 2018, Consiliul Uniunii Europene și reprezentanții guvernelor statelor membre au adoptat “Rezoluția privind un cadru pentru cooperarea europeană în domeniul tineretului: Strategia Uniunii Europene pentru Tineret pe perioada 2019-2027” (2018/C 456/01).
Consiliul Uniunii Europene și reprezentanții guvernelor statelor membre RECUNOSC importanța cooperării în politica de tineret a UE, începând din 2002. Această cooperare, axată pe participarea activă și accesul egal la oportunități, a adus schimbări politice și legislative în statele membre și a consolidat organizațiile de tineret. De asemenea, RECUNOSC ș:
- Rolul și provocările tinerilor: Tinerii joacă un rol specific în societate și se confruntă cu provocări precum globalizarea, schimbările climatice și tehnologice, populismul, discriminarea și excluziunea socială. Este esențial să se acorde atenție tinerilor marginalizați din diverse motive, inclusiv etnia, genul și orientarea sexuală. Excluziunea socioeconomică și excluderea de la participarea democratică sunt legate, iar Europa nu își poate permite să piardă talentul și implicarea tinerilor.
- Necesitatea unei strategii: Strategia UE pentru tineret 2019-2027, bazată pe experiențe anterioare, abordează provocările tinerilor europeni. Aceasta oferă un cadru pentru cooperarea în domeniul tineretului, implicând statele membre, instituțiile UE, autoritățile locale și regionale, organizațiile de tineret și societatea civilă. Strategia urmărește implicarea tinerilor în beneficiul Europei, reflectând aspirațiile și creativitatea lor.
- Obiectivele europene pentru tineret: În cadrul dialogului structurat „Tineretul în Europa: ce urmează?”, au fost identificate 11 obiective europene pentru tineret. Acestea reflectă viziunea tinerilor asupra direcției cooperării europene. Strategia UE pentru tineret vizează realizarea acestei viziuni prin mobilizarea politicilor UE și prin acțiuni naționale, regionale și locale. Obiectivele, prezentate în anexa 3, sunt menite să inspire și să ofere orientări părților interesate și autorităților relevante, respectând principiul subsidiarității și competențele naționale.
“Tinerii sunt dornici să își ia în mâini propriile destine, să stabilească relații cu ceilalți și să le acorde sprijin. Atunci când își iau în mâini propriile destine, aceștia se confruntă cu o serie de tranziții tipice în viețile lor personale și în mediul lor: de la educație la muncă, trecerea la un mod de viață autonom, stabilirea de parteneriate sau întemeierea unei familii. Mulți dintre ei se confruntă cu incertitudini legate de viitorul lor[…]”
Strategia Uniunii Europene pentru tineret pe perioada 2019-2027 se axează pe mai multe obiective și principii esențiale. În primul rând, strategia urmărește să le permită tinerilor să-și gestioneze viețile, să dezvolte autonomie, reziliență și competențele necesare într-o lume în continuă schimbare. În același timp, se dorește încurajarea tinerilor să devină cetățeni activi și agenți ai solidarității, inspirați de valorile fundamentale ale UE. O altă prioritate este îmbunătățirea politicilor privind ocuparea forței de muncă, educația, sănătatea și incluziunea socială a tinerilor, precum și eradicarea sărăciei și a discriminării, promovând astfel incluziunea socială.
Strategia este ghidată de principii precum egalitatea și nediscriminarea, incluziunea, participarea, dimensiunea multi-nivel (globală, europeană, națională, regională și locală) și o abordare duală. Aceste principii stau la baza eforturilor coordonate între diverse sectoare pentru a asigura o abordare holistică și integrată.
Domeniile principale ale strategiei sunt implicarea, conectarea și responsabilizarea tinerilor, asigurându-se astfel că aceștia sunt pe deplin integrați în societate și că își pot aduce contribuția în mod activ.
IMPLICARE: “Furnizarea de căi pentru implicarea tinerilor în viețile lor de zi cu zi, dar și în viața democratică este esențială pentru o democrație care funcționează și pentru societate în ansamblu. Axarea pe participarea tinerilor este deosebit de importantă având în vedere că orice decizie luată astăzi va avea cel mai mare impact asupra actualei generații de tineri. De asemenea, grupa de vârstă a tinerilor este mai puțin reprezentată în organele politice și are mai puține oportunități față de celelalte grupuri de vârstă de a influența procesele decizionale și de a participa la acestea.”
CONECTARE: “Tinerii din Europa devin din ce în ce mai conectați. Conexiunile, relațiile și schimbul de experiențe reprezintă un atu esențial pentru solidaritate și pentru dezvoltarea viitoare a Uniunii Europene. Această conexiune este încurajată cel mai bine prin diferite forme de mobilitate. Prin urmare, oportunitățile pentru tineri în ceea ce privește schimburile, cooperarea, acțiunea culturală și civică într-un context european trebuie să fie accesibile tuturor tinerilor. Acest lucru le permite să dezvolte și să consolideze competențe personale, sociale și civice, să-și dezvolte gândirea critică și creativitatea, să sporească capacitatea de inserție profesională și să devină cetățeni europeni activi.”
RESPONSABILIZARE: “Responsabilizarea tinerilor înseamnă încurajarea acestora să își ia în mâini propriile destine. În acest scop, este nevoie de resurse și instrumente adecvate, precum și de un mediu dispus să asculte cu atenția cuvenită vocea tinerilor. În zilele noastre, tinerii din întreaga Europă se confruntă cu diferite provocări; printre altele, ei întâmpină dificultăți privitoare la accesul la drepturile lor sociale, se confruntă cu excluderea socială și discriminarea, precum și cu amenințări generate de știrile false și de propagandă. Pentru a aborda aceste probleme și pentru a se permite astfel o veritabilă responsabilizare a tinerilor, este nevoie să se lucreze prin colaborare la politicile care se referă la situația specifică a tinerilor, îmbunătățindu-se în consecință viețile tinerilor din UE. În acest context, activitățile pentru tineret de toate tipurile pot servi drept factor catalizator al responsabilizării […]”
Cooperarea între diferite sectoare și instituții este esențială și se bazează pe instrumente și mecanisme de guvernanță solide. Acestea includ politici bazate pe date concrete, învățare reciprocă și diseminare, guvernanță participativă și mobilizarea programelor și fondurilor UE.
Monitorizarea finanțării UE, comunicarea strategiei, planificarea activităților naționale, dialogul UE cu tinerii și rolul Coordonatorului UE pentru tineret sunt componente esențiale ale acestei strategii. De asemenea, sunt importante informarea și sprijinul pentru tineret, planurile de lucru ale UE pentru tineret, precum și monitorizarea, raportarea și evaluarea constantă a progresului. O evaluare la jumătatea perioadei va fi realizată pentru a ajusta și îmbunătăți strategiile și măsurile implementate, asigurându-se astfel că obiectivele stabilite sunt atinse și că tinerii din UE beneficiază de un sprijin adecvat și eficient.
“Pentru ca tinerii să fie recunoscuți drept experți ai propriilor vieți, este crucial să se asigure că tinerii și organizațiile reprezentative ale acestora sunt implicate în diferitele etape ale punerii în aplicare a Strategiei UE pentru tineret. Participarea face să crească nu numai vizibilitatea tinerilor și a preocupărilor lor, dar și vizibilitatea factorilor de decizie din domeniul politicii de tineret în ochii tinerilor.”