Dialogul UE cu tinerii

1. Introducere

Dialogul UE cu tinerii este un proces continuu de consultare și reflecție între tineri, organizații de tineret, factori de decizie, experți, cercetători și alți actori relevanți din societatea civilă. Acesta funcționează ca un forum pentru discutarea priorităților și monitorizarea cooperării europene în domeniul tineretului. Dezvoltat din dialogul structurat inițiat în 2010, acest dialog a evoluat pe baza evaluărilor și monitorizărilor periodice. Rezoluția Consiliului din mai 2017 a subliniat necesitatea evaluării acestui proces și explorării unor metode inovative pentru un dialog semnificativ cu tinerii din diverse medii.

Prevederile privind Dialogul UE cu Tinerii se regăsesc în ANEXA 1 la Rezoluția privind un cadru pentru cooperarea europeană în domeniul tineretului: Strategia Uniunii Europene pentru tineret pe perioada 2019-2027 (2018/C 456/01).

2. Obiectivele dialogului UE cu tinerii

Dialogul UE cu tinerii are următoarele obiective specifice:

  • Încurajarea participării tinerilor la viața democratică în Europa, conform articolului 165 din TFUE.
  • Promovarea participării egale a tinerilor de ambele sexe.
  • Asigurarea reprezentării vocilor diverse și deschiderea către toți tinerii pentru contribuirea la conturarea politicilor.
  • Generarea de schimbări pozitive în politicile de tineret la nivel local, regional, național și european.
  • Consolidarea competențelor civice ale tinerilor și a sentimentului de apartenență la societate și la UE.

3. Punerea în aplicare a dialogului UE cu tinerii

Implementarea dialogului ar trebui să urmeze cicluri de lucru de 18 luni, fiecare ciclu având o prioritate tematică strâns legată de prioritățile Strategiei UE pentru tineret și obiectivele europene pentru tineret. Monitorizarea continuă a fiecărui ciclu este esențială pentru evaluarea rezultatelor și a impactului general al procesului. Abordările de participare includ:

  • Informarea tinerilor despre oportunitățile de participare și tema generală, de la nivel local la european.
  • Consultări prin metode online și offline și cercetări bazate pe probe.
  • Dialog direct între tineri și factori de decizie, utilizând bunele practici din dialogul structurat.
  • Parteneriate continue la nivel național și european, în funcție de tema ciclului.

4. Guvernanța dialogului UE cu tinerii

Guvernanța acestui dialog trebuie să dezvolte experiențele anterioare și să asigure un proces clar și eficient. Parteneriatele diverse, inclusiv cu consiliile tinerilor, organizațiile de tineret și alte părți interesate, sunt esențiale. Statele membre sunt încurajate să permită participarea tinerilor în toate etapele implementării dialogului, oferind un rol de lider consiliului național al tineretului în cadrul grupurilor de lucru naționale.

Consultările organizate în cadrul dialogului

Dialogul UE cu tinerii, succesor al dialogului structurat din perioada 2010-2018, reprezintă un proces esențial pentru includerea opiniei tinerilor în procesele decizionale ale Uniunii Europene. Fiecare ciclu de dialog, desfășurat pe parcursul a 18 luni, se concentrează pe o temă specifică și implică tineri, organizații de tineret și factori de decizie din diverse sectoare. La finalul fiecărui ciclu, Consiliul Uniunii Europene adoptă o rezoluție care evidențiază principalele recomandări rezultate, asigurând astfel integrarea vocilor tinerilor în politicile și strategiile europene.

I. Dialogul Structurat: Primul Ciclu – „Ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor” (1 ianuarie 2010 – 30 iunie 2011)

Primul ciclu al dialogului structurat s-a concentrat pe problema critică a ocupării forței de muncă în rândul tinerilor, în contextul unei economii europene afectate de criza financiară globală. Acesta a fost derulat sub președinția Ungariei, Belgiei și Spaniei, fiecare dintre aceste țări contribuind la dezvoltarea tematică și organizarea consultărilor.

Etape și Evenimente Cheie:

  • Ungaria: Președinția ungară a pus bazele inițiale ale ciclului, organizând conferințe și ateliere pentru a colecta opiniile tinerilor despre provocările legate de șomaj și oportunitățile de angajare.
  • Belgia: Președinția belgiană a continuat discuțiile, accentuând formarea profesională și educația ca mijloace de combatere a șomajului în rândul tinerilor. Au fost organizate sesiuni de dialog între tineri și factori de decizie politică pentru a identifica soluții practice.
  • Spania: Sub președinția spaniolă, s-a realizat o sinteză a recomandărilor și s-au discutat modalități de implementare a acestora la nivel european. Au avut loc consultări extinse pentru a valida propunerile și a finaliza recomandările.

Rezultate:
La finalul acestui ciclu de 18 luni, Consiliul Uniunii Europene a adoptat o rezoluție care a subliniat principalele recomandări rezultate din acest proces. Printre acestea s-au numărat:

  • Promovarea educației și formării profesionale: Îmbunătățirea accesului tinerilor la programe de formare profesională și educație continuă.
  • Crearea de oportunități de angajare: Inițiative pentru sprijinirea antreprenoriatului în rândul tinerilor și pentru crearea de locuri de muncă în sectoarele emergente.
  • Îmbunătățirea tranziției de la educație la muncă: Măsuri pentru facilitarea integrării tinerilor pe piața muncii, inclusiv prin stagiile de practică și programele de ucenicie.

Impact:
Rezultatele acestui ciclu au fost incluse în concluziile Consiliului privind promovarea ocupării forței de muncă în rândul tinerilor și au avut un impact direct asupra politicilor europene din acest domeniu. Recomandările au contribuit la stabilirea obiectivelor Strategiei Europa 2020 și au fost integrate în rezoluțiile ulterioare ale Consiliului și ale reprezentanților guvernelor statelor membre privind activitățile pentru tineret.

Concluzie:
Primul ciclu al dialogului structurat a demonstrat importanța consultării tinerilor în dezvoltarea politicilor europene. Focalizarea pe ocuparea forței de muncă a abordat o problemă esențială pentru viitorul economic și social al Europei, iar recomandările rezultate au oferit o direcție clară pentru inițiativele ulterioare de sprijinire a tinerilor.


II. Dialogul Structurat: Al Doilea Ciclu – „Participarea tinerilor la viața democratică în Europa” (1 iulie 2011 – 31 decembrie 2012)

Al doilea ciclu al dialogului structurat a fost dedicat temei participării tinerilor la viața democratică a Europei. Acest ciclu a fost desfășurat sub președinția Ciprului, Danemarcei și Poloniei, fiecare dintre aceste țări contribuind la dezvoltarea și aprofundarea discuțiilor privind implicarea tinerilor în procesele democratice.

Etape și Evenimente Cheie:

  • Cipru: Președinția cipriotă a inițiat dialogul prin organizarea de conferințe și ateliere care au permis tinerilor să își exprime opiniile și să discute provocările și oportunitățile legate de participarea democratică. S-a pus accent pe importanța educației civice și a conștientizării drepturilor și responsabilităților cetățenești.
  • Danemarca: Sub președinția daneză, au fost continuate consultările, cu un accent sporit pe metodele de implicare a tinerilor în procesele decizionale la nivel local, național și european. Au fost testate diverse forme de participare, inclusiv consultările online și platformele de social media.
  • Polonia: Președinția poloneză a finalizat procesul prin consolidarea recomandărilor colectate și organizarea unor evenimente de închidere care au permis validarea propunerilor de către un număr larg de tineri și factori de decizie. S-au explorat modalități de implementare a acestor recomandări la nivel european.

Rezultate:
La finalul acestui ciclu de 18 luni, Consiliul Uniunii Europene a adoptat o rezoluție care a inclus principalele recomandări rezultate din proces. Printre acestea se numără:

  • Îmbunătățirea educației civice: Implementarea unor programe educaționale care să crească conștientizarea tinerilor asupra importanței participării la viața democratică și să le ofere abilitățile necesare pentru a se implica activ.
  • Crearea de platforme de participare: Dezvoltarea de platforme și mecanisme care să faciliteze implicarea tinerilor în procesele decizionale, inclusiv prin intermediul tehnologiilor digitale.
  • Sprijinirea organizațiilor de tineret: Consolidarea și finanțarea organizațiilor de tineret pentru a le permite acestora să joace un rol mai activ în reprezentarea tinerilor și în promovarea participării lor civice.

Impact:
Recomandările din acest ciclu au fost integrate în rezoluțiile Consiliului privind participarea tinerilor la viața democratică. Ele au influențat dezvoltarea unor politici și programe care au vizat creșterea implicării tinerilor în procesele politice și decizionale, atât la nivel național, cât și european.

Concluzie:
Al doilea ciclu al dialogului structurat a subliniat necesitatea unei implicări mai mari a tinerilor în viața democratică a Europei. Prin facilitarea dialogului direct între tineri și factori de decizie, acest ciclu a contribuit la dezvoltarea unor recomandări concrete care au fost implementate pentru a spori participarea democratică a tinerilor, consolidând astfel democrația europeană.


III. Dialogul Structurat: Al Treilea Ciclu – „Incluziunea socială” (1 ianuarie 2013 – 30 iunie 2014)

Al treilea ciclu al dialogului structurat a fost axat pe tema incluziunii sociale a tinerilor în Europa. Acest ciclu s-a desfășurat sub președinția Irlandei, Lituaniei și Greciei, fiecare dintre aceste țări contribuind la aprofundarea discuțiilor și la dezvoltarea unor politici care să faciliteze integrarea socială a tinerilor marginalizați.

Etape și Evenimente Cheie:

  • Irlanda: Președinția irlandeză a început ciclul prin organizarea unor consultări ample cu tinerii, axându-se pe identificarea barierelor sociale și economice care împiedică integrarea lor. Conferințele și atelierele au explorat teme precum accesul la educație, locuri de muncă și servicii sociale.
  • Lituania: Sub președinția lituaniană, discuțiile au continuat cu accent pe bunele practici și pe soluțiile inovatoare pentru incluziunea socială. S-au organizat evenimente care au reunit tineri, factori de decizie și experți în domeniul incluziunii sociale pentru a discuta modalitățile de aplicare a acestor soluții.
  • Grecia: Președinția greacă a încheiat ciclul prin sinteza recomandărilor și organizarea de evenimente de validare. S-a pus accent pe implementarea și monitorizarea măsurilor de incluziune socială propuse, asigurându-se că vocile tinerilor sunt luate în considerare în procesul decizional.

Rezultate:
La finalul acestui ciclu de 18 luni, Consiliul Uniunii Europene a adoptat o rezoluție care a integrat principalele recomandări rezultate din proces. Printre acestea se numără:

  • Promovarea accesului egal la educație și formare: Inițiative pentru a asigura accesul egal al tinerilor la educație de calitate și programe de formare profesională.
  • Crearea de oportunități pentru integrarea pe piața muncii: Măsuri pentru a facilita accesul tinerilor marginalizați la locuri de muncă și pentru a combate discriminarea pe piața muncii.
  • Sprijinirea participării sociale: Programe și politici menite să încurajeze participarea activă a tinerilor în comunitate și în viața publică, inclusiv prin sprijinirea organizațiilor de tineret care promovează incluziunea socială.

Impact:
Recomandările acestui ciclu au fost integrate în politicile europene privind incluziunea socială și antreprenoriatul în rândul tinerilor. Ele au contribuit la dezvoltarea unor programe și inițiative la nivel european, național și local, menite să sprijine integrarea socială a tinerilor și să reducă inegalitățile.

Concluzie:
Al treilea ciclu al dialogului structurat a evidențiat importanța incluziunii sociale ca pilon fundamental pentru coeziunea și dezvoltarea durabilă a societății europene. Prin consultările desfășurate, acest ciclu a permis identificarea și promovarea unor soluții concrete pentru a îmbunătăți integrarea socială a tinerilor, contribuind astfel la o Europă mai echitabilă și mai inclusivă.


IV. Dialogul Structurat: Al Patrulea Ciclu – „Autonomia tinerilor” (1 iulie 2014 – 31 decembrie 2015)

Al patrulea ciclu al dialogului structurat s-a concentrat pe tema autonomiei tinerilor, abordând aspecte legate de participarea politică, accesul la drepturi și independența economică și socială. Acest ciclu s-a desfășurat sub președinția Italiei, Letoniei și Luxemburgului, fiecare dintre aceste țări contribuind la promovarea dialogului și la colectarea opiniilor tinerilor.

Etape și Evenimente Cheie:

  • Italia: Președinția italiană a inițiat dialogul prin organizarea de conferințe și ateliere care au abordat subiecte precum accesul tinerilor la educație și formare profesională, oportunități de angajare și participare politică. S-au colectat puncte de vedere privind obstacolele pe care tinerii le întâmpină în atingerea autonomiei.
  • Letonia: Sub președinția letonă, s-au continuat consultările cu un accent sporit pe metodele de îmbunătățire a accesului tinerilor la drepturi și resurse necesare pentru o viață independentă. Au fost organizate întâlniri între tineri și factori de decizie pentru a discuta soluțiile propuse.
  • Luxemburg: Președinția luxemburgheză a sintetizat recomandările și a organizat evenimente de validare. S-a pus accent pe implementarea acestor recomandări și pe monitorizarea impactului politicilor adoptate.

Rezultate:
La finalul acestui ciclu de 18 luni, Consiliul Uniunii Europene a adoptat o rezoluție care a integrat principalele recomandări rezultate din proces. Printre acestea se numără:

  • Accesul la educație și formare profesională de calitate: Asigurarea de oportunități educaționale și profesionale care să permită tinerilor să își dezvolte competențele necesare pentru a deveni independenți.
  • Promovarea participării politice a tinerilor: Inițiative pentru a facilita implicarea tinerilor în procesele decizionale, inclusiv prin educație civică și platforme de participare politică.
  • Sprijinirea autonomiei economice și sociale: Politici și programe care să ofere tinerilor acces la locuințe, servicii de sănătate și alte resurse esențiale pentru o viață independentă.

Impact:
Recomandările din acest ciclu au fost incluse în rezoluțiile Consiliului privind promovarea autonomiei tinerilor. Ele au influențat dezvoltarea unor politici și programe menite să sprijine tinerii în atingerea independenței economice și sociale, contribuind la creșterea participării lor active în societate.

Concluzie:
Al patrulea ciclu al dialogului structurat a subliniat importanța autonomiei tinerilor pentru dezvoltarea unei societăți echitabile și sustenabile. Consultările au permis identificarea obstacolelor și soluțiilor pentru a facilita accesul tinerilor la drepturi și resurse, promovând astfel independența și participarea activă a acestora în viața comunității și în procesele decizionale.


V. Dialogul Structurat: Al Cincilea Ciclu – „Asigurarea capacităților pentru implicarea tuturor tinerilor într-o Europă diversă, conectată și favorabilă incluziunii – pregătiți pentru viață, pregătiți pentru societate” (1 ianuarie 2016 – 30 iunie 2017)

Al cincilea ciclu al dialogului structurat a avut drept scop principal asigurarea capacităților necesare pentru implicarea tuturor tinerilor într-o Europă diversă și favorabilă incluziunii. Acest ciclu s-a desfășurat sub președinția Țărilor de Jos, Slovaciei și Maltei, fiecare dintre aceste țări contribuind la dezvoltarea dialogului și la colectarea opiniilor tinerilor din diverse medii.

Etape și Evenimente Cheie:

  • Țările de Jos: Președinția olandeză a inițiat ciclul prin organizarea de conferințe și ateliere care au abordat subiecte legate de incluziunea socială, accesul la educație și formare profesională, precum și oportunități de angajare pentru tinerii din medii diverse. S-au colectat puncte de vedere privind provocările și soluțiile pentru o Europă mai inclusivă.
  • Slovacia: Sub președinția slovacă, consultările au continuat cu un accent sporit pe metodele de promovare a diversității și de sprijinire a tinerilor vulnerabili. Au fost organizate întâlniri între tineri și factori de decizie pentru a discuta soluțiile propuse și pentru a promova bunele practici.
  • Malta: Președinția malteză a încheiat ciclul prin sinteza recomandărilor și organizarea unor evenimente de validare. S-a pus accent pe implementarea acestor recomandări și pe monitorizarea impactului politicilor adoptate.

Rezultate:
La finalul acestui ciclu de 18 luni, Consiliul Uniunii Europene a adoptat o rezoluție care a integrat principalele recomandări rezultate din proces. Printre acestea se numără:

  • Promovarea educației incluzive și de calitate: Asigurarea accesului tuturor tinerilor la o educație de calitate, care să reflecte diversitatea și să promoveze incluziunea.
  • Crearea de oportunități de angajare pentru toți tinerii: Inițiative pentru a facilita accesul tinerilor din medii vulnerabile pe piața muncii și pentru a combate discriminarea la angajare.
  • Susținerea participării active în societate: Politici și programe menite să încurajeze implicarea activă a tinerilor în comunitate și în procesele decizionale, inclusiv prin sprijinirea organizațiilor de tineret care promovează diversitatea și incluziunea.

Impact:
Recomandările din acest ciclu au fost adoptate de Consiliul „Educație, cultură, tineret și sport” în mai 2017. Ele au influențat dezvoltarea unor politici și programe menite să sprijine tinerii în atingerea independenței economice și sociale, contribuind la creșterea participării lor active în societate.

Concluzie:
Al cincilea ciclu al dialogului structurat a evidențiat importanța asigurării capacităților necesare pentru implicarea tuturor tinerilor într-o Europă diversă și favorabilă incluziunii. Consultările au permis identificarea obstacolelor și soluțiilor pentru a facilita accesul tinerilor la drepturi și resurse, promovând astfel independența și participarea activă a acestora în viața comunității și în procesele decizionale.


VI. Dialogul Structurat: Al Șaselea Ciclu – „Tineretul în Europa: ce urmează?” (1 iulie 2017 – 31 decembrie 2018)

Al șaselea ciclu al dialogului structurat a abordat tema „Tineretul în Europa: ce urmează?”, cu scopul de a contribui la elaborarea strategiei UE pentru tineret 2019-2027. Acest ciclu s-a desfășurat sub președinția Estoniei, Bulgariei și Austriei, fiecare dintre aceste țări jucând un rol crucial în facilitarea dialogului și în colectarea perspectivelor tinerilor din Europa.

Etape și Evenimente Cheie:

  • Estonia: Președinția estoniană a lansat ciclul prin organizarea unor conferințe și ateliere care au permis tinerilor să-și exprime opiniile despre viitorul Europei și rolul lor în aceasta. S-au discutat teme precum educația, angajarea și implicarea civică.
  • Bulgaria: Sub președinția bulgară, dialogul a continuat cu un accent pe identificarea provocărilor specifice cu care se confruntă tinerii și pe explorarea soluțiilor inovatoare. Consultările au inclus metode interactive, cum ar fi platformele online și dezbaterile directe între tineri și factori de decizie.
  • Austria: Președinția austriacă a încheiat ciclul prin consolidarea recomandărilor și organizarea unor evenimente de validare. S-au finalizat propunerile și s-au discutat modalitățile de implementare și monitorizare a acestora în viitoarea strategie pentru tineret.

Rezultate:
La finalul acestui ciclu de 18 luni, Consiliul Uniunii Europene a adoptat o rezoluție care a inclus principalele recomandări rezultate din proces. Printre acestea se numără:

  • Adoptarea celor 11 Obiective Europene pentru Tineret: Acestea au fost integrate în strategia UE pentru tineret 2019-2027 și reflectă prioritățile și viziunile tinerilor din Europa. Obiectivele includ teme precum conectarea UE cu tinerii, egalitatea de gen, societăți favorabile incluziunii, sănătatea mintală și starea de bine, locuri de muncă de calitate pentru toți, învățare de calitate, spațiu și participare pentru toți, și o Europă verde și durabilă.
  • Promovarea participării civice: Inițiative pentru a încuraja tinerii să se implice activ în viața civică și politică a comunităților lor și să contribuie la procesele decizionale.
  • Sprijinirea organizațiilor de tineret: Consolidarea capacităților organizațiilor de tineret pentru a le permite să joace un rol mai activ în reprezentarea intereselor tinerilor și în promovarea participării lor.

Impact:
Al șaselea ciclu a avut un impact semnificativ prin adoptarea strategiei UE pentru tineret 2019-2027, care a introdus dialogul UE cu tinerii ca element central. Cele 11 obiective europene pentru tineret au fost adoptate ca parte integrantă a strategiei și reflectă opiniile și viziunile tinerilor din întreaga Europă.

Concluzie:
Al șaselea ciclu al dialogului structurat a fost esențial pentru definirea viitoarei strategii UE pentru tineret. Consultările au permis tinerilor să contribuie direct la formularea obiectivelor și priorităților strategice, asigurându-se astfel că vocea lor este auzită și integrată în politicile europene. Acest ciclu a subliniat importanța unui dialog continuu și inclusiv pentru a construi un viitor mai bun pentru tinerii din Europa.


VII. Dialogul UE cu Tinerii: Al Șaptelea Ciclu – „Crearea de oportunități pentru tineri” (1 ianuarie 2019 – 30 iunie 2020)

Al șaptelea ciclu al dialogului structurat s-a desfășurat sub motto-ul „Crearea de oportunități pentru tineri”, punând accentul pe locuri de muncă de calitate, activități de calitate și susținerea tinerilor din mediul rural. Acest ciclu s-a desfășurat sub președinția României, Finlandei și Croației, fiecare dintre aceste țări contribuind la explorarea și dezvoltarea soluțiilor pentru provocările specifice ale tinerilor.

Etape și Evenimente Cheie:

  • România: Președinția română a inițiat ciclul prin organizarea unor conferințe și ateliere axate pe identificarea nevoilor și provocărilor tinerilor în accesarea locurilor de muncă de calitate. Au fost discutate și măsurile pentru îmbunătățirea formării profesionale și a educației.
  • Finlanda: Sub președinția finlandeză, dialogul a continuat cu un accent pe activitățile de calitate pentru tineri și pe metodele de sprijinire a acestora în dezvoltarea personală și profesională. Au fost folosite platforme online pentru a colecta opiniile tinerilor și pentru a facilita dialogul cu factorii de decizie.
  • Croația: Președinția croată a finalizat ciclul prin consolidarea recomandărilor și organizarea de evenimente de validare, incluzând tineri din medii diverse. S-a pus accent pe implementarea măsurilor propuse și pe monitorizarea impactului acestora.

Rezultate:
La finalul acestui ciclu de 18 luni, Consiliul Uniunii Europene a adoptat o rezoluție care a integrat principalele recomandări rezultate din proces. Printre acestea se numără:

  • Crearea de locuri de muncă de calitate pentru toți tinerii: Promovarea unor politici care să asigure accesul tinerilor la locuri de muncă decente, cu condiții de muncă corecte și perspective de dezvoltare profesională.
  • Dezvoltarea activităților de calitate: Inițiative pentru a sprijini tinerii în participarea la activități educative și recreative de calitate, care să contribuie la dezvoltarea lor personală și socială.
  • Susținerea tinerilor din mediul rural: Măsuri pentru a îmbunătăți accesul tinerilor din zonele rurale la oportunități de educație, formare și angajare, precum și pentru a reduce disparitățile între mediul urban și cel rural.

Impact:
Acest ciclu a fost marcat de o participare semnificativă, incluzând 50.000 de participanți din diverse medii, dintre care 12,5% s-au identificat ca LGBTQ, 9,5% ca minorități etnice și 4,7% ca persoane cu dizabilități. Recomandările comune finale din acest ciclu au fost preluate în rezoluția Consiliului privind rezultatele celui de-al șaptelea ciclu al dialogului UE cu tinerii.

Concluzie:
Al șaptelea ciclu al dialogului structurat a evidențiat importanța creării de oportunități pentru toți tinerii, indiferent de mediul din care provin. Consultările au permis identificarea și promovarea unor soluții concrete pentru îmbunătățirea accesului tinerilor la educație, formare profesională și locuri de muncă de calitate. Acest ciclu a contribuit la dezvoltarea unor politici mai incluzive și echitabile, care să sprijine tinerii în realizarea potențialului lor și în participarea activă în societate.


VIII. Dialogul UE cu Tinerii: Al Optulea Ciclu – „Europa pentru tineri – Tinerii pentru Europa: un spațiu pentru democrație și participare” (1 iulie 2020 – 31 decembrie 2021)

Al optulea ciclu al dialogului structurat s-a concentrat pe tema „Europa pentru tineri – Tinerii pentru Europa: un spațiu pentru democrație și participare”. Scopul acestui ciclu a fost de a promova implicarea activă a tinerilor în procesele democratice și de a crea un mediu favorabil participării acestora. Ciclul s-a desfășurat sub președinția Germaniei, Portugaliei și Sloveniei.

Etape și Evenimente Cheie:

  • Germania: Președinția germană a inițiat ciclul prin organizarea de conferințe și ateliere care au adunat tineri, factori de decizie și experți pentru a discuta despre obstacolele și oportunitățile legate de participarea democratică a tinerilor. S-a pus accent pe educația civică și pe crearea de platforme de participare.
  • Portugalia: Sub președinția portugheză, consultările au continuat cu un accent pe bunele practici și inovațiile în promovarea participării tinerilor. Au fost organizate dezbateri interactive și sesiuni de dialog direct între tineri și reprezentanți politici pentru a explora soluțiile propuse.
  • Slovenia: Președinția slovenă a finalizat ciclul prin consolidarea recomandărilor și organizarea unor evenimente de validare. S-a discutat despre modalitățile de implementare a recomandărilor și despre măsurile necesare pentru monitorizarea progreselor realizate.

Rezultate:
La finalul acestui ciclu de 18 luni, Consiliul Uniunii Europene a adoptat o rezoluție care a integrat principalele recomandări rezultate din proces. Printre acestea se numără:

  • Crearea de spații sigure pentru participare: Dezvoltarea și susținerea unor spații fizice și virtuale unde tinerii să poată participa activ la procesele democratice fără teama de discriminare sau represalii.
  • Îmbunătățirea educației civice: Implementarea unor programe educaționale care să sporească cunoștințele tinerilor despre drepturile și responsabilitățile lor civice și să-i încurajeze să se implice în viața democratică.
  • Promovarea participării digitale: Utilizarea tehnologiilor digitale pentru a facilita participarea tinerilor la procesele decizionale, inclusiv prin platforme online de consultare și vot.

Impact:
Recomandările comune finale din acest ciclu de 18 luni au fost preluate în rezoluția Consiliului privind rezultatele celui de al optulea ciclu al dialogului UE cu tinerii, adoptată de Consiliul Uniunii Europene. Aceste recomandări au influențat dezvoltarea unor politici și inițiative menite să sprijine participarea activă a tinerilor în democrație.

Concluzie:
Al optulea ciclu al dialogului structurat a subliniat importanța creării unui mediu favorabil participării democratice a tinerilor. Consultările au permis identificarea și promovarea unor soluții concrete pentru a îmbunătăți implicarea tinerilor în procesele decizionale și pentru a crea un spațiu în care vocile lor să fie auzite și respectate. Acest ciclu a contribuit la dezvoltarea unei Europe mai democratice și mai incluzive, unde tinerii joacă un rol central în modelarea viitorului comunității lor.


IX. Dialogul UE cu Tinerii: Al Nouălea Ciclu – „O Europă durabilă și ecologică” (1 ianuarie 2022 – 30 iunie 2023)

Al nouălea ciclu al dialogului structurat a abordat tema „O Europă durabilă și ecologică”, punând accent pe sustenabilitatea mediului și pe rolul tinerilor în promovarea unei Europe verzi și durabile. Acest ciclu s-a desfășurat sub președinția Franței, Republicii Cehe și Suediei, fiecare contribuind la promovarea dialogului și la colectarea opiniilor tinerilor din întreaga Europă.

Etape și Evenimente Cheie:

  • Franța: Președinția franceză a lansat ciclul prin organizarea unor conferințe și ateliere axate pe identificarea provocărilor legate de schimbările climatice și pe explorarea soluțiilor sustenabile. S-au discutat subiecte precum energiile regenerabile, reducerea emisiilor de carbon și gestionarea deșeurilor.
  • Republica Cehă: Sub președinția cehă, consultările au continuat cu un accent pe implicarea tinerilor în inițiative ecologice și pe promovarea educației privind sustenabilitatea. Au fost organizate sesiuni de dialog direct între tineri și factori de decizie pentru a discuta implementarea soluțiilor propuse.
  • Suedia: Președinția suedeză a finalizat ciclul prin consolidarea recomandărilor și organizarea unor evenimente de validare. S-a pus accent pe monitorizarea progreselor și pe implementarea măsurilor ecologice propuse de tineri.

Rezultate:
La finalul acestui ciclu de 18 luni, Consiliul Uniunii Europene a adoptat o rezoluție care a integrat principalele recomandări rezultate din proces. Printre acestea se numără:

  • Promovarea educației ecologice: Implementarea unor programe educaționale care să sporească conștientizarea tinerilor privind problemele de mediu și să le ofere cunoștințele necesare pentru a contribui la soluționarea acestora.
  • Sprijinirea inițiativelor sustenabile: Facilitarea accesului tinerilor la finanțare și resurse pentru a dezvolta proiecte și inițiative ecologice în comunitățile lor.
  • Crearea de politici verzi: Elaborarea și implementarea unor politici care să promoveze tranziția către o economie verde și sustenabilă, incluzând tinerii în procesele decizionale pentru a asigura că perspectivele lor sunt luate în considerare.

Impact:
Recomandările comune finale din acest ciclu au fost integrate în rezoluția Consiliului privind rezultatele celui de-al nouălea ciclu al dialogului UE cu tinerii, adoptată de Consiliul Uniunii Europene. Aceste recomandări au influențat dezvoltarea unor politici și inițiative menite să sprijine tranziția către o Europă durabilă și ecologică.

Concluzie:
Al nouălea ciclu al dialogului structurat a evidențiat importanța implicării tinerilor în promovarea sustenabilității și protecției mediului. Consultările au permis identificarea și promovarea unor soluții concrete pentru a aborda problemele de mediu și pentru a crea o Europă mai verde și mai durabilă. Acest ciclu a contribuit la creșterea conștientizării și la mobilizarea tinerilor pentru a juca un rol activ în tranziția către un viitor ecologic.


X. Dialogul UE cu Tinerii: Al Zecelea Ciclu – „Consolidarea coeziunii sociale și economice” (1 iulie 2023 – 31 decembrie 2024)

Al zecelea ciclu al dialogului structurat se axează pe tema „Consolidarea coeziunii sociale și economice”, subliniind importanța reducerii inegalităților și promovării incluziunii sociale și economice pentru tinerii din Europa. Acest ciclu se desfășoară sub președinția Spaniei, Belgiei și Ungariei, fiecare dintre aceste țări contribuind la aprofundarea dialogului și la dezvoltarea soluțiilor pentru coeziune socială și economică.

Etape și Evenimente Cheie:

  • Spania: Președinția spaniolă a lansat ciclul prin organizarea unor conferințe și ateliere dedicate identificării barierelor sociale și economice care afectează tinerii. Subiectele discutate au inclus accesul la educație și formare profesională, incluziunea socială și accesul la locuri de muncă decente.
  • Belgia: Sub președinția belgiană, dialogul a continuat cu un accent pe soluțiile inovatoare pentru promovarea coeziunii sociale și economice. Au fost organizate dezbateri interactive și sesiuni de dialog direct între tineri și factori de decizie pentru a explora și rafina soluțiile propuse.
  • Ungaria: Președinția ungară va finaliza ciclul prin consolidarea recomandărilor și organizarea unor evenimente de validare. Se va pune accent pe implementarea măsurilor propuse și pe monitorizarea progreselor realizate în promovarea coeziunii sociale și economice.

Rezultate Așteptate:
La finalul acestui ciclu de 18 luni, Consiliul Uniunii Europene este așteptat să adopte o rezoluție care să integreze principalele recomandări rezultate din proces. Printre acestea se numără:

  • Promovarea accesului egal la educație și formare: Implementarea de programe care să asigure accesul tuturor tinerilor la educație de calitate și la oportunități de formare profesională.
  • Crearea de oportunități economice pentru tineri: Inițiative pentru a facilita accesul tinerilor pe piața muncii și pentru a sprijini antreprenoriatul tinerilor, reducând astfel inegalitățile economice.
  • Îmbunătățirea incluziunii sociale: Politici și programe menite să promoveze incluziunea socială a tinerilor din grupurile vulnerabile, asigurându-le accesul la servicii de sănătate, locuințe și alte resurse esențiale.

Impact Așteptat:
Recomandările comune finale din acest ciclu sunt așteptate să influențeze dezvoltarea unor politici și inițiative menite să sprijine coeziunea socială și economică în Europa. Acestea vor contribui la reducerea inegalităților și la crearea unui mediu mai inclusiv și mai echitabil pentru toți tinerii.

Concluzie:
Al zecelea ciclu al dialogului structurat are ca scop principal consolidarea coeziunii sociale și economice în Europa. Prin consultările desfășurate, acest ciclu va permite identificarea și promovarea unor soluții concrete pentru a aborda inegalitățile și pentru a crea oportunități egale pentru toți tinerii. Acest ciclu va contribui la dezvoltarea unei Europe mai coezive și mai prospere, în care toți tinerii să aibă șanse egale de succes și de participare activă în societate.