REP. MOLDOVA
Legea nr. 215/2016 cu privire la tineret
Legea cu privire la tineret din Republica Moldova stabilește principiile și obiectivele politicilor de tineret,subliniind rolul statului în asigurarea participării și dezvoltării tinerilor. Aceasta definește tinerii ca persoane cu vârsta între 14 și 35 de ani și stabilește cadrul legal pentru implicarea lor în diverse aspecte ale vieții sociale,economice și culturale.
Legea promovează egalitatea de șanse și accesul tinerilor la educație, sănătate, servicii sociale și oportunități economice. De asemenea, încurajează participarea activă a tinerilor la procesul decizional și susține inițiativele lor prin programe de granturi. Statul se angajează să dezvolte infrastructura și serviciile pentru tineri, inclusiv centre de tineret și programe de formare profesională.
Un aspect important al legii este recunoașterea educației nonformale și informale, precum și a competențelor dobândite în cadrul programelor de tineret ale Uniunii Europene. Totodată, legea promovează un mod sănătos de viață și dezvoltarea fizică a tinerilor prin campanii de informare, servicii de sănătate și programe sportive.
Legea prevede și înființarea unor instituții responsabile de politicile de tineret, cum ar fi Agenția Națională pentru Dezvoltarea Programelor și Activității de Tineret, care are rolul de a implementa și monitoriza aceste politici. De asemenea, sunt create comisii pentru politicile de tineret la nivel central și local, care au rol consultativ și participă la elaborarea și implementarea deciziilor.
Legea încurajează implicarea autorităților locale în promovarea politicilor de tineret și dezvoltarea de programe și servicii la nivel local. De asemenea, recunoaște importanța organizațiilor de tineret și a centrelor de tineret în susținerea dezvoltării tinerilor și încurajează colaborarea între acestea și autoritățile publice.
În plus, legea prevede crearea unui Consiliu Național al Tinerilor, un organ reprezentativ care promovează interesele tinerilor și este implicat în procesul de elaborare și implementare a politicilor publice. De asemenea,sunt încurajate parteneriate strategice între autoritățile publice și organizațiile de tineret pentru realizarea politicilor și programelor de tineret.
Legea acordă o importanță deosebită formării și calificării profesionale a lucrătorilor de tineret, precum și dezvoltării de standarde de calitate pentru serviciile de tineret. În ansamblu, Legea cu privire la tineret din Republica Moldova stabilește un cadru cuprinzător pentru promovarea și protejarea drepturilor tinerilor, încurajând participarea lor activă în societate și dezvoltarea lor personală și profesională.
Legea voluntariatului nr.121/2010
Legea reglementează voluntariatul în Republica Moldova, încurajând participarea benevolă a cetățenilor, străinilor și apatrizilor în activități de utilitate publică. Aceasta definește voluntariatul ca fiind o participare benevolă, fără remunerare financiară sau materială, în diverse domenii precum cel social, cultural, educațional, religios sau sportiv. Legea stabilește cadrul legal pentru încheierea contractelor de voluntariat între voluntari și instituțiile gazdă, care pot fi atât persoane juridice de drept public,cât și persoane juridice de drept privat fără scop lucrativ.
Legea detaliază drepturile și obligațiile voluntarului și ale instituției gazdă. Voluntarii au dreptul la participare,informare, instruire și rambursarea cheltuielilor, în timp ce instituțiile gazdă au responsabilitatea recrutării,instruirii și asigurării protecției voluntarilor. De asemenea, legea prevede măsuri de stimulare a voluntariatului,cum ar fi recunoașterea experienței de voluntariat ca experiență de muncă sau luarea în considerare a voluntariatului la admiterea în instituții de învățământ superior.
Cadrul instituțional este stabilit prin competențele Guvernului, organelor centrale de specialitate și autorităților locale, care colaborează cu organizațiile neguvernamentale pentru a promova și dezvolta voluntariatul. Legea prevede și politici de stimulare a voluntariatului, inclusiv recunoașterea publică a meritelor voluntarilor și acordarea de scutiri și înlesniri la plata taxelor locale pentru instituțiile gazdă.
Voluntariatul internațional este încurajat, facilitând obținerea vizelor pentru voluntarii străini și asigurând cadrul legal pentru recunoașterea voluntariatului atât în Republica Moldova, cât și în străinătate. Studenții pot participa la activități de voluntariat european și internațional, iar experiența dobândită poate fi recunoscută ca practică de studiu. Legea a intrat în vigoare la 24 septembrie 2010 și a fost modificată ulterior prin Legea nr.346 din 24 noiembrie 2023.
Strategia de dezvoltare a sectorului de tineret „Tineret 2030” și Programul privind implementarea acesteia pentru anii 2023-2026 (Hotărârea Guvernului nr.168/2023)
Strategia de Dezvoltare a Sectorului de Tineret „Tineret 2030” are viziunea de a construi o societate modernă bazată pe tineri educați și competenți, care împărtășesc valori solide și contribuie la dezvoltarea țării.Misiunea strategiei este de a asigura accesul tinerilor la oportunități și programe de calitate, de a recunoaște potențialul lor inovator și de a încuraja participarea lor civică.
Strategia promovează un set de valori individuale, familiale, sociale și profesionale, precum caracterul,perseverența, respectul, reputația și demnitatea. Aceste valori stau la baza dezvoltării competențelor și a contribuției tinerilor la societate.
Obiectivele generale ale strategiei sunt: creșterea numărului de tineri care beneficiază de programe calitative,prin consolidarea capacităților sectorului și profesionalizarea resurselor umane; creșterea participării civice prin programe de instruire și împuternicire; valorificarea potențialului tinerilor de a realiza inițiative de inovație socială și dezvoltare comunitară, prin suport financiar și material.
Strategia se concentrează pe trei direcții strategice principale: asigurarea unui lucru de tineret calitativ,accesibil și incluziv; crearea unei culturi de participare civică și decizională în rândul tinerilor; promovarea inovației sociale inițiate și promovate de tineri.
Pentru a atinge aceste obiective, strategia propune diverse instrumente, precum suport financiar și material,certificarea calității, cooperare și coordonare, suport metodologic, colectare de date, programe de instruire,investiții în spații prietenoase tinerilor și consolidarea capacităților instituționale.
Implementarea strategiei se va realiza în două programe, inițial concentrându-se pe consolidarea sectorului de tineret și apoi pe integrarea perspectivei de tineret în politicile sectoriale. Se pune accent pe consolidarea instituțională, capacitarea resurselor umane și împuternicirea tinerilor ca actori civici și decizionali.
Strategia abordează și aspecte legate de incluziune și egalitate de gen, asigurând că intervențiile sunt adaptate la nevoile tuturor tinerilor, inclusiv a celor din grupuri dezavantajate. Monitorizarea și evaluarea implementării strategiei vor fi realizate de Ministerul Educației și Cercetării și Agenția Națională pentru Dezvoltarea Programelor și Activității de Tineret, împreună cu alte autorități relevante.
Prin implementarea acestei strategii, se așteaptă ca tinerii să devină actori sociali activi, implicați în dezvoltarea comunitară și în consolidarea democrației participative, contribuind astfel la dezvoltarea socială și economică a Republicii Moldova.
Organizarea şi funcţionarea Ministerului Educației și Cercetării (Hotărârea Guvernului nr.146/2021)
Hotărârea de Guvern nr. 146/2021 stabilește cadrul de organizare și funcționare al Ministerului Educației și Cercetării din Republica Moldova, inclusiv atribuțiile sale în următoarele domenii: educație; cercetare şi inovare; tineret; cultură fizică și sport; relații interetnice și funcționarea limbilor vorbite pe teritoriul Republicii Moldova.
Deși nu sunt specificate atribuții exclusive pentru domeniul tineretului, există o serie de responsabilități generale care se aplică tuturor domeniilor de competență ale ministerului, inclusiv tineretului. Astfel, ministerul are misiunea de a analiza și elabora politici publice eficiente în domeniile sale de activitate, inclusiv tineretul. Aceasta implică monitorizarea calității politicilor și propunerea de intervenții care să ofere soluții eficiente pentru problemele tinerilor. Ministerul este responsabil de elaborarea analizelor, documentelor de politici și proiectelor de acte normative în domeniul tineretului, colaborând cu reprezentanți ai societății civile și ai comunității de afaceri. De asemenea, ministerul este responsabil și de monitorizarea percepției cetățenilor și a agenților economici cu privire la politicile publice și activitatea statului în domeniul tineretului, elaborând propuneri de îmbunătățire. Totodată, colaborează cu instituții de profil din străinătate în domeniul tineretului, în conformitate cu legislația națională.
Pe lângă aceste atribuții, ministerul are și responsabilități generale, cum ar fi elaborarea și implementarea tratatelor internaționale, examinarea și avizarea proiectelor de acte normative, elaborarea și prezentarea propunerilor de buget, coordonarea și monitorizarea activității autorităților administrative și a instituțiilor publice din subordinea sa. În concluzie, deși Hotărârea de Guvern nr. 146/2021 nu specifică în mod explicit atribuții exclusive pentru domeniul tineretului, ministerul are responsabilități generale care se aplică și acestui domeniu, precum elaborarea politicilor publice, monitorizarea și evaluarea, colaborarea internațională și coordonarea activității instituțiilor din subordine.
Organizarea și funcționarea Agenției Naționale pentru Dezvoltarea Programelor și Activității de Tineret (Hotărârea Guvernului nr.598/2020)
Hotărârea de Guvern nr. 598/2020 stabilește cadrul legal pentru organizarea și funcționarea Agenției Naționale pentru Dezvoltarea Programelor și Activității de Tineret. Această agenție, aflată în subordinea Ministerului Educației, Culturii și Cercetării, are rolul de a implementa politicile statului în domeniul tineretului, de a dezvolta programe și servicii dedicate tinerilor și de a gestiona resursele umane și metodologiile de lucru în acest domeniu. Agenția are misiunea de a asigura formarea și dezvoltarea continuă a cadrelor, programelor și serviciilor pentru tineret, precum și de a implementa, acredita, monitoriza și evalua aceste servicii. Agenția colaborează cu diverse autorități publice centrale și locale, centre și organizații de tineret, instituții publice și organizații neguvernamentale, atât naționale, cât și internaționale.
Regulamentul anexat hotărârii de guvern detaliază misiunea, domeniile de activitate, funcțiile, atribuțiile și drepturile agenției. Agenția are responsabilitatea de a dezvolta metodologii și instrumente pentru implementarea politicilor și programelor naționale de tineret, de a monitoriza și evalua serviciile pentru tineri, de a participa la elaborarea curriculumului de formare profesională a lucrătorilor de tineret și de a realiza studii și cercetări în domeniu. De asemenea, agenția are rolul de a colecta și analiza date statistice, de a participa la elaborarea cadrului normativ și de a dezvolta infrastructura de suport pentru sectorul de tineret. Agenția are dreptul de a solicita și primi informații de la autoritățile publice și de la persoane fizice și juridice, de a antrena experți și de a reprezenta interesele entității în relațiile cu diverse structuri din țară și din străinătate.Finanțarea agenției provine din alocații bugetare, resurse din proiecte finanțate din surse externe, venituri colectate și alte surse legale.
Hotărârea de guvern mai prevede și înființarea unui Consiliu consultativ, fără personalitate juridică, care să asiste conducerea agenției în asigurarea bunei funcționări, a transparenței și a comunicării democratice.Consiliul consultativ va fi format din membri ai organizațiilor necomerciale, societății civile, partenerilor de dezvoltare și autorităților publice.
În concluzie, Hotărârea de Guvern nr. 598/2020 stabilește cadrul instituțional și funcțional pentru Agenția Națională pentru Dezvoltarea Programelor și Activității de Tineret, având ca scop principal dezvoltarea și implementarea politicilor și programelor dedicate tinerilor din Republica Moldova.
Regulamentul-cadru de activitate al Centrului de Tineret (Hotărârea Guvernului nr.951/2023)
Hotărârea de Guvern nr. 951/2023 stabilește cadrul de organizare și funcționare a Centrelor de Tineret din Republica Moldova. Acestea sunt instituții publice finanțate de autoritățile locale, cu scopul de a oferi servicii și programe pentru dezvoltarea tinerilor. Centrele își desfășoară activitatea în baza unui Regulament-cadru,care stabilește misiunea, funcțiile, atribuțiile, drepturile și responsabilitățile acestora.
Misiunea principală a Centrelor de Tineret este de a oferi tinerilor o gamă largă de servicii și programe care să contribuie la dezvoltarea lor personală, socială și profesională. Printre acestea se numără servicii de informare, consiliere, orientare vocațională, programe de voluntariat, de dezvoltare a creativității și antreprenoriatului, precum și activități de petrecere a timpului liber. Centrele de Tineret au dreptul de a participa la elaborarea politicilor publice locale și naționale, de a consulta tinerii și de a colabora cu organizații similare din țară și străinătate. Totodată, acestea sunt responsabile de implementarea politicilor publice locale, de colectarea și analizarea informațiilor despre tineret, precum și de gestionarea resurselor financiare și materiale.
Centrele de Tineret sunt conduse de un șef, numit în funcție prin concurs, care are responsabilitatea de a coordona activitatea instituției și de a reprezenta Centrul în relațiile cu autoritățile și organizațiile partenere.Șeful Centrului este asistat de un Consiliu Consultativ, format din reprezentanți ai autorităților locale, ai sectorului asociativ de tineret și ai altor părți interesate. Consiliul Consultativ are rolul de a analiza și dezbate oportunitățile și problemele legate de activitatea Centrului și de a contribui la stabilirea direcțiilor strategice de dezvoltare.
Finanțarea Centrelor de Tineret se realizează din alocații de la bugetele locale, donații, sponsorizări și alte surse legale. Personalul centrelor este format din specialiști în lucrul cu tinerii și personal auxiliar, iar angajarea se face prin concurs. Angajații beneficiază de formare profesională inițială și continuă, pentru a-și dezvolta competențele necesare în lucrul cu tinerii.
Hotărârea de Guvern nr. 951/2023 prevede și evaluarea periodică a Centrelor de Tineret, în baza unei metodologii elaborate de Ministerul Educației și Cercetării. Această evaluare are ca scop asigurarea calității serviciilor oferite tinerilor și îmbunătățirea continuă a activității Centrelor de Tineret.
Regulamentului-cadru cu privire la mecanismul de finanțare nerambursabilă a proiectelor organizațiilor necomerciale (Hotărârea Guvernului nr.656/2022)
Hotărârea de Guvern nr. 656/2022 stabilește cadrul general pentru finanțarea nerambursabilă a proiectelor organizațiilor necomerciale (ONG) în Republica Moldova. Regulamentul-cadru aferent detaliază principiile,condițiile și procedurile de acordare a acestor finanțări, având ca scop principal promovarea dezvoltării organizaționale a sectorului asociativ și implementarea proiectelor de interes public național, regional sau local.
Finanțarea nerambursabilă este un sprijin financiar acordat de stat ONG-urilor pentru implementarea proiectelor în diverse domenii, în baza unor concursuri publice anuale. ONG-urile eligibile trebuie să desfășoare activități de utilitate publică și să respecte anumite condiții, precum transparența, egalitatea de tratament și utilizarea eficientă a resurselor. Finanțarea poate fi multianuală, cu o durată de până la trei ani, și este condiționată de o contribuție proprie a beneficiarului de minimum 10% din valoarea totală a finanțării.
Procesul de finanțare include etape precum anunțarea concursului, organizarea sesiunilor de informare,depunerea dosarelor de solicitare, evaluarea și selectarea proiectelor, comunicarea rezultatelor și încheierea contractelor de finanțare. O comisie de evaluare, formată din reprezentanți ai autorităților și ai societății civile,selectează proiectele câștigătoare în baza unor criterii precum importanța, calitatea, relevanța, bugetul,mecanismul de monitorizare, vizibilitatea, sustenabilitatea și experiența organizației.
Finanțarea se acordă în tranșe, după semnarea contractului și prezentarea rapoartelor de implementare și financiare. Autoritățile finanțatoare efectuează verificări pentru a asigura utilizarea corectă a fondurilor și pot aplica sancțiuni în caz de nerespectare a prevederilor contractuale.
Prin acest mecanism, Guvernul Republicii Moldova își propune să consolideze cooperarea dintre autoritățile publice și societatea civilă, să promoveze dezvoltarea organizațională a ONG-urilor și să stimuleze implementarea proiectelor de interes public în diverse domenii.
Regulamentului de organizare și desfășurare a Programului „Capitala Tineretului” (Hotărârea Guvernului nr.347/2020)
Regulamentul de organizare și desfășurare a Programului „Capitala Tineretului” stabilește cadrul pentru selectarea unei localități din Republica Moldova care va deveni centrul activităților dedicate tinerilor pe parcursul unui an. Programul își propune să încurajeze autoritățile locale să implementeze politici eficiente pentru tineret, să consolideze capacitățile acestora și să dezvolte parteneriate în acest domeniu.
Printre obiectivele specifice ale programului se numără crearea de oportunități pentru petrecerea timpului liber și promovarea unui stil de viață sănătos, informarea tinerilor despre oportunități de dezvoltare, creșterea implicării lor în procesul decizional, sporirea activismului civic și voluntariatului, precum și dezvoltarea infrastructurii pentru activități dedicate tinerilor.
La program pot aplica autoritățile administrației publice locale de nivelul întâi și al doilea, cu excepția municipiului Chișinău și a localităților care au deținut titlul în ultimii trei ani. Programul este finanțat de autoritatea centrală responsabilă de politicile de tineret și implementat de autoritatea locală câștigătoare, în parteneriat cu organizații necomerciale.
Selecția localității câștigătoare se face printr-un concurs, în cadrul căruia o comisie evaluează dosarele depuse de aplicanți. Criteriile de evaluare includ calitatea și relevanța propunerilor, impactul estimat, bugetul și sustenabilitatea proiectului.
După desemnarea câștigătorului, se creează un Comitet de coordonare format din reprezentanți ai autorităților locale, ai structurilor de tineret și ai societății civile. Comitetul are rolul de a monitoriza și asista implementarea programului pe durata unui an.
Finanțarea programului se face din bugetul de stat, în baza unui contract încheiat între autoritatea centrală și organizațiile necomerciale selectate de autoritatea locală câștigătoare. Contractul prevede tranșe de finanțare, condiționate de prezentarea rapoartelor financiare și narative privind activitățile desfășurate.
Regulamentul mai prevede și sancțiuni pentru nerespectarea obligațiilor contractuale, inclusiv rezilierea contractului și recuperarea fondurilor acordate. Implementarea programului este monitorizată și evaluată periodic, pentru a asigura atingerea obiectivelor propuse și îmbunătățirea continuă a activităților dedicate tinerilor.
Regulamentul de aplicare a Legii voluntariatului (Hotărârea Guvernului nr.158/2012)
Hotărârea de Guvern nr. 158/2012 stabilește cadrul legal pentru implementarea Legii voluntariatului nr. 121 din 18 iunie 2010. Regulamentul anexat definește standardele minime de calitate pentru activitatea de voluntariat, subliniind importanța recunoașterii și sprijinirii voluntarilor în cadrul instituțiilor gazdă. De asemenea, stabilește proceduri clare privind recrutarea, selecția, instruirea și supervizarea voluntarilor,precum și evaluarea și recunoașterea contribuției lor.
Regulamentul detaliază modul în care se înregistrează și se păstrează datele privind activitatea de voluntariat,inclusiv prin utilizarea unor registre specifice și a dosarului personal al voluntarului. De asemenea, sunt prezentate instrumentele de lucru opționale pentru voluntari, cum ar fi contractul de voluntariat, certificatul nominal de voluntariat, carnetul de voluntar și scrisoarea de recomandare.
Sunt prevăzute și condiții speciale pentru recunoașterea voluntariatului prestat de studenți ca stagiu de practică, precum și pentru recunoașterea voluntariatului ca experiență și vechime în muncă.
Regulamentul mai include prevederi privind înființarea unei comisii de certificare a instituțiilor gazdă care îndeplinesc standardele minime de calitate, precum și sancțiuni pentru nerespectarea prevederilor legale privind activitatea de voluntariat. În final, se stabilește că litigiile legate de activitatea de voluntariat se consideră litigii individuale de muncă și se soluționează în conformitate cu legislația în vigoare.
Măsuri de susţinere a activităţilor pentru tineret (Hotărârea Guvernului nr.1213/2010)
Hotărârea de Guvern nr. 1213/2010 stabilește cadrul pentru finanțarea activităților dedicate tineretului în Republica Moldova. Regulamentul aferent detaliază modul de utilizare a fondurilor bugetare și a celor speciale pentru organizarea și desfășurarea de activități, programe și proiecte pentru tineret. Finanțarea se face în limita alocațiilor bugetare aprobate, iar modificările privind utilizarea fondurilor necesită aprobarea conducătorului autorității publice.
Organul de specialitate al administrației publice centrale poate participa la finanțarea prin concurs a programelor și proiectelor pentru tineret elaborate de organizații de tineret la nivel local, regional și național.Autoritățile publice organizează concursuri în conformitate cu metodologia-cadru și pot asigura până la 80% din finanțare, restul de 20% fiind contribuția solicitantului.
Proiectele depuse trebuie să contribuie la realizarea prevederilor Legii tineretului și a priorităților din documentele de politici. O comisie de examinare și selectare a proiectelor, formată din cel puțin 5 membri, va evalua propunerile. Cheltuielile administrative pot reprezenta maximum 20% din alocațiile bugetare.
După finalizarea proiectelor, executorii trebuie să prezinte un raport detaliat privind rezultatele și cheltuielile efectuate. Raportul va fi însoțit de documente justificative și poate include materiale informative în format video și foto.
Pe lângă finanțarea proiectelor, regulamentul prevede și acordarea de premii în cadrul unor activități specifice pentru tineret, precum concursuri sau evenimente naționale/internaționale. Mărimea premiilor se stabilește în funcție de caracterul concursului și de alocațiile bugetare disponibile.
Regulamentul mai stabilește și norme detaliate privind cheltuielile pentru organizarea și desfășurarea activităților pentru tineret, inclusiv limite pentru cheltuielile de cazare și masă, transport, închiriere de săli și remunerarea personalului implicat. De asemenea, sunt prevăzute reguli pentru justificarea cheltuielilor și raportarea financiară.
Regulamentul de organizare și desfășurare a concursului “Premiul Național pentru Tineret” (Ordinul nr.1424/2023)
Regulamentul detaliază organizarea și desfășurarea concursului „Premiul Național pentru Tineret”, un eveniment anual menit să recunoască și să recompenseze meritele tinerilor și organizațiilor care activează în domeniul tineretului din Republica Moldova. Premiul se acordă în trei secțiuni principale: sectorul de tineret,proiecte și inițiative de tineret, și categorii individuale.
Sectorul de tineret: Această secțiune premiază specialiștii de tineret din cadrul autorităților publice locale,lucrătorii de tineret, centrele de tineret, consiliile locale și școlare ale tinerilor, precum și structurile de autoguvernare studențească. Criteriile de evaluare variază în funcție de categorie, punând accent pe realizări în implementarea politicilor de tineret, prestarea de servicii pentru tineri, implicarea în procesul decizional și promovarea activismului civic.
Proiecte și inițiative de tineret: Această secțiune este deschisă organizațiilor necomerciale, grupurilor de inițiativă și persoanelor fizice care desfășoară proiecte cu impact pentru tineri. Categoriile de premiere includ inovație socială, promovarea patrimoniului și culturii naționale, promovarea drepturilor fundamentale ale tinerilor și solidaritate. Proiectele sunt evaluate în funcție de impact, relevanță, vizibilitate, originalitate și valori promovate.
Categorii individuale: Tinerii cu vârsta între 14 și 35 de ani pot aplica la această secțiune, care premiază realizări în domenii precum antreprenoriatul, leadershipul, cercetarea și inovarea, precum și implicarea diasporei în proiecte cu impact social. Criteriile de evaluare sunt similare cu cele pentru proiecte și inițiative.
Premiile constau în sume de bani, variind între 20.000 și 30.000 MDL, în funcție de categorie. Câștigătorii sunt selectați de o comisie de evaluare în baza dosarelor depuse, care trebuie să conțină formulare de aplicare,documente justificative și materiale relevante pentru categoria respectivă.
Regulamentul mai detaliază și alte aspecte precum termenele de depunere a dosarelor, modul de desfășurare a concursului, componența comisiei de evaluare și procedura de premiere. Anunțul privind demararea concursului se publică pe pagina web a Agenției Naționale pentru Tineret, iar dosarele pot fi depuse atât în format electronic, cât și fizic.
Regulamentul de organizare și desfășurare a Concursului de Proiecte pentru Organizațiile de Tineret (Ordinul nr.419/2023)
Regulamentul stabilește cadrul pentru concursuri de proiecte destinate organizațiilor de tineret, finanțate nerambursabil de către autoritățile publice centrale sau locale din Republica Moldova. Aceste concursuri au ca scop susținerea și dezvoltarea sectorului de tineret prin finanțarea de proiecte și programe care răspund nevoilor și intereselor tinerilor.
Organizațiile de tineret pot participa la aceste concursuri în baza unor condiții de eligibilitate, precum înregistrarea legală și experiența relevantă în domeniul tineretului. Regulamentul stabilește criteriile de evaluare a proiectelor, care includ relevanța, impactul, sustenabilitatea și bugetul propus.
Procesul de aplicare implică completarea unui formular de cerere și depunerea acestuia împreună cu un buget detaliat și alte documente justificative. O comisie de evaluare, formată din reprezentanți ai autorităților și experți independenți, analizează proiectele și selectează câștigătorii.
Finanțarea se acordă în tranșe, în funcție de progresul înregistrat în implementarea proiectului. Beneficiarii trebuie să prezinte rapoarte financiare și narative periodice, iar autoritățile finanțatoare au dreptul de a monitoriza și evalua modul în care sunt utilizate fondurile.
Regulamentul mai prevede și posibilitatea depunerii de contestații în cazul în care participanții nu sunt de acord cu rezultatele evaluării. Acestea trebuie depuse în termen de 10 zile de la publicarea rezultatelor și sunt analizate de o comisie specială.
În final, documentul include și o serie de anexe cu formulare și modele de documente necesare pentru participarea la concurs, precum formularul de cerere de finanțare, bugetul detaliat al proiectului, declarația privind neadmiterea conflictelor de interese, fișa de evaluare și contractul de finanțare.
Regulamentului-cadru privind organizarea şi funcționarea Centrului de tineret (Ordinul nr.64/2017)
Acest Regulament-cadru stabilește modul de organizare și funcționare a Centrelor de Tineret din Republica Moldova, definite ca organizații necomerciale ce oferă servicii comunitare diverse tinerilor, cu scopul de a facilita dezvoltarea lor personală și profesională și integrarea în societate. Centrele sunt înființate și funcționează sub forma unor instituții publice, cu personalitate juridică, având sediu, ștampilă și patrimoniu propriu. Finanțarea acestora provine din alocații bugetare, donații, granturi și alte surse legale.
Principiile de funcționare ale centrelor includ disponibilitatea și accesibilitatea serviciilor pentru toți tinerii,nediscriminarea, confidențialitatea, respectarea demnității și personalității, abordarea multidisciplinară și participarea activă a tinerilor la luarea deciziilor.
Obiectivele centrelor sunt axate pe dezvoltarea competențelor tinerilor, oferirea de informații și consiliere,încurajarea participării civice, stimularea inițiativei și a implicării în proiecte comunitare, precum și sprijinirea persoanelor care lucrează cu tinerii.
Serviciile oferite de Centrele de Tineret sunt diverse și adaptate nevoilor tinerilor, incluzând informare,consiliere, orientare vocațională, formare profesională, abilitare economică, activități de petrecere a timpului liber, voluntariat, integrare socială și dezvoltarea deprinderilor de viață independentă.
Centrele sunt gestionate de un manager, asistat de un Consiliu Consultativ, alcătuit din reprezentanți ai autorităților și ai societății civile. Managerul este responsabil de coordonarea activității, gestionarea resurselor și reprezentarea centrului, în timp ce Consiliul Consultativ are un rol consultativ în luarea deciziilor.
Personalul centrelor este format din specialiști în lucrul cu tinerii, personal administrativ și auxiliar. Angajarea se face prin concurs, iar pregătirea profesională este asigurată prin cursuri introductive și de formare continuă.
Ministerul Tineretului și Sportului are rolul de a coordona metodologic activitatea centrelor și de a verifica îndeplinirea standardelor de calitate.
Regulamentului-cadru privind organizarea şi funcționarea Consiliului Local al Tinerilor (Ordinul nr.T/303/2016)
Regulamentul-cadru stabilește organizarea și funcționarea Consiliilor Locale ale Tinerilor, structuri consultative și de reprezentare a tinerilor cu vârste între 14 și 35 de ani, la nivel comunitar, raional sau municipal. Aceste consilii își propun să ofere tinerilor o platformă pentru a-și exprima opiniile și a participa activ la luarea deciziilor locale, contribuind astfel la dezvoltarea comunității lor. Consiliile funcționează pe baza unor principii precum independența, transparența, nediscriminarea, participarea, dezvoltarea parteneriatelor și informarea.
Membrii consiliilor sunt aleși prin vot universal, direct, egal, secret și liber exprimat, iar componența acestora variază în funcție de nivelul administrativ. Consiliile locale din sate și comune desemnează câte un reprezentant în consiliul raional/municipal, în timp ce consiliile locale din orașe desemnează câte trei reprezentanți. Tinerii din comunitățile fără consilii locale pot fi reprezentați în consiliul raional/municipal de un delegat ales în cadrul Adunării Generale a Tinerilor.
Consiliile au diverse atribuții, printre care reprezentarea tinerilor, identificarea nevoilor și problemelor acestora,participarea la elaborarea și implementarea politicilor de tineret, colaborarea cu autoritățile locale și alte organizații de tineret. De asemenea, consiliile elaborează și aprobă propriul regulament de funcționare, plan de activități și buget, asigurând transparența fondurilor gestionate.
Structura consiliilor include un președinte, un vicepreședinte, un secretar și comisii de specialitate, formate în funcție de problemele tinerilor. Autoritățile publice locale pot oferi asistență prin intermediul unui coordonator local, care facilitează comunicarea și colaborarea între tineri și alți actori sociali din comunitate.
Regulamentul prevede și modalitatea de desfășurare a ședințelor, care sunt publice și au loc cel puțin o dată la două luni. Deciziile se iau cu majoritatea voturilor, iar dezbaterile și hotărârile sunt consemnate în procese-verbale.
Finanțarea activităților consiliilor provine din alocații bugetare locale și de stat, precum și din alte surse legale,precum donații și sponsorizări. Consiliile sunt evaluate periodic, iar rezultatele evaluării sunt făcute publice.Activitatea unui consiliu poate înceta prin votul a două treimi din membrii Adunării Generale sau în cazul în care acesta nu se întrunește sau nu ia decizii timp de o anumită perioadă.
Programul naţional de asistenţă pentru consolidarea şi dezvoltarea consiliilor raionale/municipale ale tinerilor (Ordinul nr.T/276/2015)
Acest document prezintă Programul Național de Asistență pentru Consolidarea și Dezvoltarea Consiliilor Raionale/Municipale ale Tinerilor din Republica Moldova. Acesta are ca scop principal oferirea de suport financiar și metodologic pentru a consolida capacitatea acestor consilii de a funcționa eficient și de a reprezenta interesele tinerilor la nivel local și regional.
Programul se adresează Consiliilor Raionale/Municipale ale Tinerilor deja formate și recunoscute de autoritățile publice locale. Pentru a participa, consiliile trebuie să îndeplinească anumite criterii, cum ar fi să fie constituite în urma unor alegeri recente, să activeze în baza unui regulament aprobat și să fie recomandate de autoritățile locale.
Programul are două componente principale. Prima componentă se concentrează pe consultanță și abilitare,oferind consiliilor asistență metodologică pentru a-și îmbunătăți organizarea și funcționarea. A doua componentă implică cofinanțarea programelor de activitate ale consiliilor, permițându-le să implementeze proiecte și inițiative care răspund nevoilor tinerilor din comunitate.
Pentru a beneficia de finanțare, consiliile trebuie să semneze un acord de colaborare cu autoritățile locale și ministerul de resort, să aibă un plan de activitate aprobat și să asigure o contribuție locală de cel puțin 20% din valoarea totală a finanțării. Fondurile pot fi utilizate pentru diverse activități, precum organizarea de evenimente, instruiri, campanii de informare sau dezvoltarea de servicii pentru tineri.
Ministerul de resort coordonează și monitorizează programul, asigurând transparența și eficiența utilizării fondurilor. Consiliile trebuie să prezinte rapoarte periodice privind activitățile desfășurate și rezultatele obținute.
Programul își propune să întărească rolul Consiliilor Raionale/Municipale ale Tinerilor ca structuri reprezentative și să le ofere resursele necesare pentru a-și îndeplini misiunea de a implica tinerii în viața comunității și de a promova dezvoltarea lor.
Programul de dezvoltare a Centrelor de Tineret pentru anii 2017-2022 (Ordinul nr.65/2017)
Ordinul nr. 65 din 6 aprilie 2017 al Ministerului Tineretului și Sportului din Republica Moldova aprobă Programul de dezvoltare a centrelor de tineret pentru anii 2017-2022. Programul își propune să consolideze capacitățile instituționale pentru a dezvolta și extinde serviciile de tineret la nivel național.
Se adresează centrelor de tineret, definite ca organizații necomerciale ce oferă servicii comunitare tinerilor, contribuind la integrarea lor socială și profesională. Programul se va implementa în unitățile administrativ-teritoriale interesate și care se angajează să dezvolte servicii pentru tineri. Scopul său este de a spori nivelul de activism civic, de a consolida consiliile locale ale tinerilor, de a diversifica accesul la informație, de a dezvolta servicii outreach, de a promova un mod de viață sănătos și de a extinde serviciile de educație nonformală.
Programul are trei componente: dezvoltarea profesională a personalului centrelor de tineret, suport pentru dezvoltarea bazei tehnico-materiale și suport pentru dezvoltarea programelor de granturi pentru finanțarea inițiativelor de tineret la nivel raional/municipal.
Implementat pe parcursul anilor 2017-2022, programul va fi lansat prin diseminarea informațiilor pe pagina web a ministerului și în mass-media. Centrele de tineret vor fi selectate în urma unui proces de parteneriat cu autoritățile publice locale, iar dotarea lor se va face în funcție de îndeplinirea anumitor condiții. Ministerul va organiza activități de dezvoltare profesională pentru manageri și specialiști, va asigura o platformă de interacțiune și va identifica experți în domeniu.
Suportul financiar va fi acordat sub formă de echipament IT și mobilier, în funcție de tipul centrului și de existența unui consiliu raional/municipal al tinerilor. Programul de granturi pentru tineri va fi finanțat prin cofinanțare de la bugetul local și de la Minister, iar comisia de evaluare va fi formată din reprezentanți ai autorităților locale și ai tinerilor.Coordonarea și monitorizarea programului vor fi asigurate de Direcția tineret a Ministerului Tineretului și Sportului.
ROMÂNIA
Legea tinerilor nr.350/2006
Legea tinerilor nr. 350/2006 stabilește cadrul juridic pentru integrarea socio-profesională a tinerilor cu vârsta între 14 și 35 de ani. Aceasta prevede că statul trebuie să asigure protecție și asistență tinerilor pentru realizarea drepturilor lor și să sprijine activitatea de tineret la nivel național și local. Politicile în domeniul tineretului se bazează pe principii precum elaborarea de strategii globale, asigurarea participării tinerilor la decizii, stimularea cooperării dintre autoritățile publice și structurile neguvernamentale de tineret, garantarea dreptului la educație și formare profesională, stimularea accesului la informație și tehnologie, promovarea voluntariatului și combaterea discriminării.
Legea definește structurile administrației publice cu responsabilități în domeniul tineretului, inclusiv autoritatea publică centrală pentru Tineret, Consiliul Interministerial pentru Educație, Cultură, Cercetare, Tineret, Sport și Minorități, precum și centrele de informare și consiliere pentru tineri. De asemenea, sunt recunoscute organizațiile neguvernamentale de și pentru tineret, precum și fundațiile județene pentru tineret și a municipiului București, împreună cu Fundația Națională pentru Tineret, ca parteneri principali în raport cu autoritățile publice. Consiliul Național al Tineretului este un for consultativ important în elaborarea politicilor de tineret.
Legea prevede și măsuri de stimulare a participării tinerilor la viața comunității, inclusiv facilități economice,educaționale și culturale. Statul trebuie să sprijine inițiativele antreprenoriale ale tinerilor, să acorde credite preferențiale și facilități fiscale pentru societățile comerciale înființate de tineri absolvenți, să ofere acces gratuit la biblioteci publice și să stimuleze implicarea tinerilor în cercetare. De asemenea, legea încurajează voluntariatul în rândul tinerilor și prevede măsuri de protecție socială, cum ar fi consiliere pentru alegerea carierei, integrarea profesională a tinerilor cu dizabilități, promovarea egalității de șanse pentru tinerele femei,facilitarea accesului pe piața muncii, recalificarea și reconversia profesională, consultanță gratuită în planificarea familială, credite bancare pentru tineri căsătoriți, programe de construcție de locuințe sociale și facilități pentru achiziționarea de locuințe.
Legea prevede și măsuri de prevenire și combatere a factorilor de risc specifici pentru tineri, cum ar fi consumul de substanțe nocive și delincvența, și asigură tratament medical gratuit și asistență pentru reintegrarea socială. Finanțarea activității de tineret provine din bugetul de stat, fonduri locale și venituri neimpozabile ale structurilor neguvernamentale de tineret. Legea mai stabilește și cadrul legal pentru gestionarea patrimoniului destinat activității de tineret.
Proiectul noii legi a tinerilor:
Proiectul noii legi a tinerilor, propus de Parlamentul României, reglementează cadrul juridic necesar pentru elaborarea, implementarea și monitorizarea politicii de tineret, promovând participarea activă și incluzivă a tinerilor în societate. Această lege urmărește să asigure dezvoltarea personală și profesională a tinerilor în conformitate cu nevoile și aspirațiile lor.
Ministerul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse (MFTES) este desemnat ca organul central responsabil de politica de tineret. Acesta coordonează activitățile de tineret și implementează Politica Națională de Tineret la nivel local, prin direcțiile județene și casele de cultură ale studenților. De asemenea, se înființează consilii consultative pentru tineret și forumuri de tineret pentru a implica tinerii în procesul decizional.
Legea stabilește protecția și asistența tinerilor, garantând transparența decizională și consultarea publică. Definind termeni precum “activitate de tineret”, “centru de agrement pentru copii și tineri” și “consiliu consultativ pentru tineret”, aceasta clarifică rolurile și funcțiile acestor structuri.
Organizațiile neguvernamentale de tineret sunt reglementate prin Ordonanța Guvernului nr. 26/2000 și Legea nr. 146/2002. Organizațiile naționale de tineret și federațiile studențești sunt definite și primesc sprijin financiar pentru reprezentare internațională. Fundațiile județene pentru tineret și Fundația Națională pentru Tineret sunt persoane juridice de utilitate publică, autonome și neguvernamentale, care își exprimă adeziunea la scopurile acestor structuri.
Statul sprijină tinerii prin programe de stimulare antreprenorială, educație civică și juridică, asigurând acces gratuit la stagii de practică și internshipuri. Tinerii beneficiază de acces gratuit la activități de învățare nonformală și primesc sprijin pentru inițiativele lor în domeniul cercetării științifice. Ministerul înființează Programul Național de Participare a Tinerilor pentru a încuraja implicarea activă a tinerilor în societate.
Pentru protecția socială a tinerilor, statul implementează măsuri pentru prevenirea și combaterea sărăciei și excluziunii sociale. Tinerii vulnerabili primesc facilități pentru accesul la locuințe, educație și locuri de muncă. Se acordă sprijin pentru reintegrarea socială și profesională a tinerilor proveniți din penitenciare sau alte centre de reeducare.
Finanțarea activităților de tineret se realizează din alocații de la bugetul de stat, venituri proprii, donații și sponsorizări. Autoritățile locale alocă fonduri pentru activitățile de tineret și oferă bază materială gratuită pentru organizațiile de tineret.
Ziua Națională a Tineretului este instituită pe 2 mai, Ziua Adolescentului în a doua duminică din mai, iar Ziua Internațională a Tineretului pe 12 august. Cu aceste ocazii, se organizează activități sociale, culturale și sportive pentru a celebra tineretul.
Patrimoniul destinat activităților de tineret include terenuri, spații, instalații și alte bunuri necesare organizării activităților. Autoritățile publice locale pot contribui la întreținerea și dezvoltarea acestei baze materiale, asigurând astfel un mediu propice pentru desfășurarea activităților de tineret. Proiectul de lege urmărește să creeze un cadru favorabil dezvoltării tinerilor, implicării lor active în viața socială și protecției drepturilor acestora prin măsuri legislative și administrative bine definite.
Legea nr.333/2006 privind înființarea centrelor de informare și consiliere pentru tineri
Legea nr. 333/2006 prevede înființarea de centre de informare și consiliere pentru tineri cu vârste între 14 și 35 de ani. Aceste centre, subordonate autorității publice centrale pentru Tineret, vor funcționa în municipiile reședință de județ și în alte localități, dacă este necesar. Scopul lor este de a oferi informații, consiliere și consultanță tinerilor în diverse domenii de interes. Serviciile sunt gratuite și confidențiale, iar centrele pot colabora cu experți externi și organizații neguvernamentale. Autoritățile locale trebuie să ofere spații adecvate pentru funcționarea centrelor, care vor crea baze de date cu informații relevante pentru tineri și vor transmite analize către autoritățile locale și centrale cu privire la problemele tinerilor. Legea prevede și elaborarea unei strategii naționale anuale pentru informarea și consilierea tinerilor, precum și un regulament privind organizarea și funcționarea centrelor. Finanțarea acestora se asigură din bugetul autorității publice centrale pentru Tineret.
Legea nr.351/2006 privind înființarea, organizarea și funcționarea Consiliului Național al Tineretului din România
Legea nr. 351/2006 stabilește cadrul legal pentru înființarea, organizarea și funcționarea Consiliului Național al Tineretului din România (CNTR), o organizație neguvernamentală de utilitate publică. CNTR are rolul de a reprezenta interesele tinerilor și de a colabora cu autoritățile în elaborarea și implementarea politicilor de tineret. Membrii CNTR pot fi federații și structuri asociative de tineret, precum și organizații de tineret din cadrul partidelor politice. Structura CNTR include o Cameră Națională și o Cameră Județeană, formate din reprezentanți ai organizațiilor membre. Organele de conducere ale CNTR sunt Forumul Național, format din reprezentanți ai tuturor structurilor membre, și Consiliul Director, ales de Forum. Consiliul Director este format dintr-un președinte, un secretar general, 6 vicepreședinți și 9 membri, reprezentând diverse organizații și domenii de interes. Finanțarea CNTR provine din bugetul de stat, donații, sponsorizări și venituri proprii. Guvernul are obligația de a consulta CNTR la elaborarea politicilor de tineret, iar CNTR trebuie să publice anual un raport și un bilanț contabil.
Legea nr. 78/2014 privind reglementarea activităţii de voluntariat în România
Legea recunoaște valoarea socială și profesională a voluntariatului. Voluntariatul este definit ca participarea voluntară și neremunerată a unei persoane fizice la activități de interes public, organizate de persoane juridice de drept public sau privat fără scop lucrativ. Legea stabilește principiile voluntariatului, precum participarea liberă, implicarea activă în comunitate, neremunerarea și nediscriminarea. De asemenea, legea subliniază că voluntariatul nu înlocuiește munca plătită și are un caracter de interes public.
Autoritățile publice sunt încurajate să sprijine voluntariatul prin includerea acestuia în strategiile de dezvoltare și prin promovarea evenimentelor dedicate Zilei Internaționale a Voluntariatului. Legea se aplică și activităților de voluntariat organizate în afara României de către organizații românești.
Activitatea de voluntariat se desfășoară pe baza unui contract scris între voluntar și organizația-gazdă, care trebuie să includă detalii despre activitățile prestate, drepturile și obligațiile părților, precum și condițiile de reziliere. Voluntarii au dreptul la instruire, confidențialitate, protecția datelor personale și timp liber corespunzător activității prestate. Ei sunt obligați să respecte fișa de voluntariat și fișa de protecție, să păstreze confidențialitatea informațiilor și să anunțe indisponibilitatea temporară. Organizațiile-gazdă au dreptul de a organiza și controla activitatea de voluntariat, precum și de a constata abaterile voluntarilor.
Legea prevede și posibilitatea ca organizațiile-gazdă să suporte cheltuielile de hrană, cazare, transport și asigurare pentru voluntari. În cazul producerii de prejudicii, organizația-gazdă răspunde solidar cu voluntarul,cu excepția cazurilor de culpă exclusivă a acestuia. Litigiile legate de contractul de voluntariat se soluționează pe cale amiabilă sau prin mediere, iar acțiunile în instanță sunt scutite de taxa de timbru.
Certificatul de voluntariat obținut poate fi luat în considerare la concursurile pentru ocuparea posturilor, dacă acesta constituie un criteriu de selecție. Nerespectarea prevederilor legii de către organizațiile-gazdă constituie contravenție și se sancționează cu amendă. Legea nu se aplică personalului din serviciile de urgență voluntare și celor care prestează serviciul militar pe bază de voluntariat.
Decretul-Lege nr.150/1990 privind înființarea fundațiilor pentru tineret
Decretul-lege nr. 150 din 1990 privind înființarea fundațiilor pentru tineret, emis de Consiliul Provizoriu de Uniune Națională (CPUN) și intrat în vigoare la 21 mai 1990, stabilește crearea fundațiilor pentru tineret în fiecare județ și în municipiul București. Aceste fundații sunt persoane juridice de utilitate publică, având sediul în reședințele de județ. Patrimoniul fundațiilor se constituie din bunurile și fondurile bănești care au aparținut organizațiilor de tineret comunist desființate, precum și din donații, legate și alte surse legale. Scopul principal al fundațiilor este administrarea acestui patrimoniu în beneficiul tuturor tinerilor și al organizațiilor de tineret, cu excepția celor politice.
Fundațiile pentru tineret nu pot avea scopuri contrare ordinii de drept, principiilor democrației și asigurării drepturilor fundamentale ale omului. Acest aspect subliniază obligația respectării valori fundamentale ale Consiliului Europei, și este de remarcat că aceste principii au fost incluse în decret înainte ca însăși România să devină membră a Consiliului Europei, un fapt avangardist și lăudabil.
Conducerea fundațiilor este asigurată de consilii formate din reprezentanții organizațiilor de tineret legal constituite la nivel județean și municipal, excluzând organizațiile politice. Normele de organizare și funcționare, precum și reprezentarea fundațiilor în raporturile cu organele de stat și terțe persoane, sunt stabilite de aceste consilii prin regulament.
Bunurile fostelor organizații de tineret comunist din întreprinderi și instituții trec în proprietatea noilor organizații de tineret înființate în cadrul acestora. La nivel central, bunurile administrate anterior de organizația comunistă sunt preluate temporar de stat, urmând ca regimul lor juridic să fie stabilit ulterior în consultare cu organizațiile de tineret și consiliile fundațiilor.
Legea nr.146/2002 privind regimul juridic al fundațiilor județene pentru tineret și a municipiului București
Legea stabilește cadrul legal pentru funcționarea și organizarea acestor fundații, care sunt entități de drept privat și utilitate publică, autonome, neguvernamentale, nepolitice și fără scop lucrativ. Legea reglementează patrimoniul, scopurile, structura de conducere, finanțarea și supravegherea activităților fundațiilor județene pentru tineret și a municipiului București.
Fundațiile județene pentru tineret și a municipiului București au ca scop elaborarea, organizarea și finanțarea programelor specifice pentru instruirea, educarea și formarea tineretului în spiritul tradițiilor umaniste și valorilor democrației. Aceste fundații administrează patrimoniul propriu și resursele disponibile în beneficiul tinerilor și al structurilor de tineret din unitatea administrativ-teritorială respectivă .
Organele de conducere și control ale fundațiilor includ consiliul de conducere și comisia de cenzori. Consiliul de conducere asigură buna administrare și integritatea patrimoniului fundației, organizează contabilitatea și stabilește sumele alocate pentru susținerea programelor și activităților fundației. Comisia de cenzori exercită controlul financiar intern, verificând modul de administrare a patrimoniului și prezentând rapoarte consiliului de conducere .
Fundațiile pot desfășura activități economice dacă acestea sunt accesorii și în legătură cu scopul fundației. Fondurile rezultate din activități economice, civile sau comerciale vor fi folosite exclusiv pentru realizarea scopurilor fundației. De asemenea, fundațiile sunt scutite de impozitul pe profit atunci când utilizează cel puțin 80% din veniturile obținute pentru realizarea obiectivelor pentru care au fost autorizate. În final, legea mai conține prevederi referitoare la monitorizare și dizolvarea fundațiilor.
Legea nr.425/2004 privind instituirea Zilei Naționale a Tineretului
Legea nr. 425/2004 stabilește ziua de 2 mai ca Zi Națională a Tineretului în România. Cu această ocazie, se organizează diverse activități sociale, culturale, artistice și sportive, iar mijloacele de informare în masă promovează subiecte de interes pentru tineri. Autoritățile publice și organizațiile de tineret sunt încurajate să ofere sprijin material, financiar și organizatoric pentru sărbătorirea acestei zile. În plus, Societatea Română de Radiodifuziune și Societatea Română de Televiziune vor dedica emisiuni speciale problematicii tineretului în perioada 26 aprilie – 2 mai.
Legea nr. 197/1997 privind instituirea Zilei adolescentului
Legea stabilește a doua duminică a lunii mai ca Zi a Adolescentului în România. Cu această ocazie, se organizează activități cultural-artistice și sportive și se promovează în mass-media subiecte legate de adolescență. Autoritățile și fundațiile pentru tineret sunt încurajate să ofere sprijin material, financiar și organizatoric pentru a marca această zi.
Strategia Națională pentru Tineret 2024-2027 (Hotărârea Guvernului nr.566/2024)
Strategia Națională pentru Tineret 2024-2027 este un document programatic ce are ca scop principal îmbunătățirea calității vieții tinerilor din România și creșterea participării lor active în societate. Strategia se concentrează pe șase obiective generale, fiecare cu propriile obiective specifice și direcții de acțiune.
Primul obiectiv vizează consolidarea cadrului legislativ, instituțional și al colaborării cu sectorul neguvernamental de/pentru tineret. Acest lucru implică ajustarea și completarea legislației existente,consolidarea instituțiilor responsabile de politicile de tineret și creșterea implicării organizațiilor neguvernamentale în procesul decizional.
Al doilea obiectiv se concentrează pe facilitarea accesului tinerilor la educație și cultură de calitate, precum și pe integrarea și îmbunătățirea diferitelor forme de învățare. Măsurile propuse includ promovarea învățării non-formale și informale, diversificarea programelor de consiliere vocațională și susținerea tinerilor implicați în cercetare, dezvoltare și inovare.
Cel de-al treilea obiectiv își propune creșterea angajabilității tinerilor și susținerea antreprenoriatului. Acest lucru se va realiza prin reducerea sărăciei în rândul tinerilor, combaterea discriminării, facilitarea incluziunii sociale, creșterea ratei de ocupare a forței de muncă tinere și susținerea echilibrului dintre viața profesională și cea personală.
Al patrulea obiectiv vizează dezvoltarea responsabilității sociale și individuale a tinerilor, cu accent pe sănătate, siguranță și dezvoltare durabilă. Măsurile propuse includ promovarea sănătății și a educației pentru sănătate, creșterea capacității tinerilor de a acționa ca factori ai schimbării pentru o dezvoltare durabilă și ecologică.
Al cincilea obiectiv se concentrează pe consolidarea cetățeniei active, a transformării digitale și susținerea implicării organizațiilor de/pentru tineret prin programe naționale și europene. Acest lucru implică dezvoltarea și susținerea voluntariatului, diversificarea formelor de participare a tinerilor la procesul decizional și dezvoltarea de aptitudini și competențe digitale relevante pentru transformarea digitală și securitatea cibernetică.
Ultimul obiectiv își propune crearea și susținerea de oportunități pentru tinerii din zonele rurale, în vederea diminuării decalajelor dintre urban și rural. Măsurile propuse includ dezvoltarea sectorului de tineret și consolidarea lucrului cu tinerii din mediul rural, precum și dezvoltarea de oportunități de învățare și formare profesională și creșterea accesului la locuri de muncă durabile.
Strategia stabilește, de asemenea, indicatori de rezultat pentru fiecare obiectiv specific, precum și proceduri de monitorizare și evaluare a implementării măsurilor propuse. Instituțiile responsabile de implementarea strategiei includ Ministerul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse, alte ministere relevante, autorități locale și organizații neguvernamentale.
Finanțarea pentru implementarea strategiei va proveni din alocări bugetare, fonduri europene nerambursabile și alte surse de finanțare. Strategia are implicații asupra cadrului juridic existent, necesitând actualizarea și completarea legislației în domeniul tineretului.
Planul de acțiune aferent strategiei detaliază măsurile concrete care vor fi implementate pentru atingerea obiectivelor propuse, precum și entitățile responsabile și termenele de implementare. Acesta include măsuri precum elaborarea de studii și cercetări, dezvoltarea de programe de formare, finanțarea de proiecte, organizarea de evenimente și campanii de informare, precum și dezvoltarea de parteneriate cu actori relevanți din domeniul tineretului.
Strategia de dezvoltare a infrastructurii turistice a Ministerului Tineretului şi Sportului pentru perioada 2020-2025 (Hotărârea Guvernului nr. 872/2020)
Strategia are ca obiectiv general evaluarea opțiunilor de investiții și fundamentarea deciziilor privind modernizarea și dezvoltarea infrastructurii existente dedicate tineretului în cadrul centrelor de agrement. Această strategie este necesară din cauza lipsei de claritate a situației juridice a centrelor de agrement și a degradării fizice a acestora, cauzată de subfinanțarea cronică a investițiilor.
Strategia își propune să evalueze situația juridică și starea materială a centrelor, să reabiliteze și să modernizeze infrastructura existentă, să clasifice centrele de agrement ca structuri de primire turistice și să dezvolte capacitatea de gestionare a activității generale în centre.
Analiza SWOT la nivel național evidențiază punctele tari ale infrastructurii turistice, precum și punctele slabe,oportunitățile și amenințările existente. Printre punctele tari se numără faptul că o mare parte a obiectivelor funcționale au o situație juridică clară și că există o pondere semnificativă a centrelor de agrement amplasate în zone turistice populare sau cu potențial turistic ridicat. Punctele slabe includ finanțarea insuficientă, situația juridică neclară a unor centre și degradarea constantă a infrastructurii. Oportunitățile includ exploatarea potențialului turistic al zonelor, organizarea de tabere tematice și accesul la surse de finanțare, în timp ce amenințările includ modificări legislative, inițiativa privată în domeniul turismului pentru tineri și scăderea natalității.
Strategia propune măsuri concrete pentru îndeplinirea obiectivelor specifice, precum centralizarea datelor privind situația juridică a centrelor, realizarea de evaluări financiare și expertize tehnice, derularea de lucrări de reabilitare și modernizare, clasificarea centrelor și dezvoltarea capacității de gestionare a activității.
Necesarul de investiții din punct de vedere tehnic se concentrează pe modernizarea infrastructurii existente pentru a atinge un nivel minim de confort și pe extinderea și modernizarea acesteia pentru a atinge un nivel ridicat de confort. Sunt prevăzute măsuri pentru asigurarea cerințelor legale privind rezistența, siguranța,securitatea la incendiu, igiena și sănătatea, precum și măsuri de eficiență energetică și utilizare durabilă a resurselor.
Strategia propune, de asemenea, asigurarea unei game variate de activități de agrement în centrele de agrement, inclusiv activități sportive, de creație, socializare, recreative și științifice. Metodologia și planul de lucru propus includ elaborarea de studii și expertize de specialitate, întocmirea de documentații tehnico-economice și obținerea avizelor și autorizațiilor necesare.
Prioritizarea acțiunilor se face în funcție de situația juridică a infrastructurii, potențialul turistic al zonei,statusul actual al infrastructurii, disponibilitatea surselor de finanțare și restricțiile impuse de acestea. Sunt prezentate planuri de acțiuni pe termen scurt, mediu și lung, care includ elaborarea de documentații și obținerea de finanțare pentru centrele de agrement selectate.
În final, strategia subliniază importanța informării și consultării publice, precum și a dialogului continuu cu tinerii și entitățile implicate în implementarea acesteia. Sunt propuse măsuri pentru creșterea accesibilității și vizibilității activității Ministerului Tineretului, precum și pentru marketingul și promovarea turistică orientată spre tineri. De asemenea, se pune accent pe importanța consultării publice și a transparenței decizionale în implementarea strategiei.
Organizarea şi funcţionarea Ministerului Familiei, Tineretului şi Egalităţii de Şanse (Hotărârea Guvernului nr.22/2022)
Hotărârea de Guvern nr. 22/2022 stabilește cadrul legal pentru organizarea și funcționarea Ministerului Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse, subliniind rolul său în elaborarea și implementarea politicilor publice în domeniile familiei, tineretului și egalității de șanse.
Potrivit atribuțiilor prevăzute în HG, în domeniul tineretului, ministerul are un rol central în implementarea politicilor guvernamentale, colaborând cu diverse autorități și organizații pentru a atinge obiectivele stabilite.
Astfel, Ministerul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse are un rol activ în domeniul tineretului, implementând politici guvernamentale și colaborând cu diverse entități. Acesta inițiază, elaborează și monitorizează legislația specifică tinerilor,asigurând un cadru legal adecvat. De asemenea, realizează studii și cercetări pentru a înțelege nevoile tinerilor și colaborează cu autorități și organizații naționale și internaționale pentru a aborda problemele acestora.
Ministerul dezvoltă și implementează programe, proiecte și activități pentru tineret, inclusiv tabere și evenimente cultural-artistice, sportive și educative. Gestionează și autorizează activități în propriile baze, colaborează cu instituții similare la nivel internațional și coordonează direcțiile județene pentru familie și tineret.
În plus, înființează centre de tineret, avizează proiecte de acte normative inițiate de alte instituții și elaborează planuri de reabilitare și extindere a centrelor de agrement. De asemenea, se ocupă de dezvoltarea rețelei caselor de cultură ale studenților, coordonează activitățile acestora și derulează proiecte naționale și internaționale în interesul studenților.
Ministerul oferă asistență de specialitate studenților și organizațiilor studențești, sprijină formarea profesională a tinerilor și produce materiale informative relevante. Organizează activități de agrement și tabere, promovează programele de tineret și gestionează fonduri europene pentru finanțarea proiectelor dedicate tinerilor. Totodată, dezvoltă standarde de calitate și ghiduri pentru activitatea centrelor de tineret și a centrelor de agrement, și inițiază programe pentru integrarea tinerilor instituționalizați.
Organizarea şi funcţionarea direcţiilor judeţene pentru familie şi tineret, respectiv a Direcţiei pentru Familie şi Tineret a Municipiului Bucureşti (Hotărârea Guvernului nr.197/2022)
Hotărârea de Guvern nr. 197/2022 stabilește cadrul legal pentru organizarea și funcționarea Direcțiilor Județene pentru Familie și Tineret, respectiv a Direcției pentru Familie și Tineret a Municipiului București, subliniind rolul lor în implementarea politicilor publice în domeniile familiei și tineretului la nivel județean și municipal.
Potrivit atribuțiilor prevăzute în HG, în domeniul tineretului, direcțiile trebuie să dezvolte și să implementeze politicile locale. Ele asigură punerea în aplicare a programelor guvernamentale și ale Ministerului Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse, urmărind respectarea legislației și elaborând strategii locale pentru a răspunde nevoilor tinerilor. Direcțiile organizează și participă la diverse acțiuni și proiecte culturale, artistice, educative, turistice, de voluntariat, sportiv-recreative și de agrement, evaluând în mod constant impactul acestora. În plus, ele acționează pentru dezvoltarea, modernizarea și optimizarea serviciilor pentru copii și tineret din bazele turistice și centrele de agrement. Pentru a fundamenta politicile și programele, direcțiile efectuează studii și cercetări în domeniul tineretului. De asemenea, gestionează și administrează centrele de agrement și bazele turistice, inclusiv stabilirea tarifelor pentru utilizarea acestora.
Un alt aspect important al activității lor este organizarea de tabere pentru copii, studenți și tineri, inclusiv tabere tematice și pentru persoane cu dizabilități. Direcțiile oferă, de asemenea, informații și consultanță de specialitate în domeniul tineretului, sprijinind ONG-urile și grupurile informale de tineri în realizarea de proiecte. Direcțiile țin evidența organizațiilor neguvernamentale de și pentru tineret din județ sau municipiu, gestionând registrul acestora. Ele organizează și implementează programe sociale pentru copii și tineri, cu un accent special pe cei defavorizați.
În ceea ce privește infrastructura pentru tineri, direcțiile propun înființarea sau desființarea centrelor de tineret și aplică standardele de calitate stabilite de minister. De asemenea, acordă finanțări nerambursabile pentru proiecte și programe în domeniul tineretului, în limita bugetului alocat. Activitatea de monitorizare și evaluare a taberelor și altor activități pentru tineri este o altă responsabilitate majoră a direcțiilor. Ele accesează și implementează proiecte finanțate din fonduri europene sau din alte surse pentru a sprijini dezvoltarea tineretului la nivel local.
Aceste atribuții subliniază rolul activ al direcțiilor în dezvoltarea și implementarea politicilor de tineret, acoperind o gamă largă de activități și servicii menite să răspundă nevoilor și aspirațiilor tinerilor.
Organizarea şi funcţionarea caselor de cultură ale studenţilor şi a Complexului Cultural Sportiv Studenţesc Tei (Hotărârea Guvernului nr.801/2004)
Hotărârea de Guvern nr. 801/2004 stabilește cadrul legal pentru organizarea și funcționarea celor 14 case de cultură ale studenților și a Complexului Cultural Sportiv Studențesc “Tei”. Acestea sunt instituții publice cu personalitate juridică, aflate în subordinea autorității publice centrale pentru tineret. Obiectul principal de activitate al acestor instituții este de a organiza și desfășura acțiuni cultural-artistice, distractive, educative, turistice, sportive și de agrement, în special pentru studenți. Atribuțiile principale ale caselor de cultură ale studenților și ale Complexului Cultural Sportiv Studențesc “Tei” includ:
- Promovarea și desfășurarea de activități culturale, artistice, sportive, turistice, educative și recreative.
- Inițierea și organizarea de cercuri artistice, cenacluri, cursuri și ateliere de creație.
- Asigurarea desfășurării activității formațiilor artistice studențești.
- Asigurarea participării studenților la conceperea și organizarea manifestărilor.
Conducerea acestor instituții este asigurată de un consiliu de administrație și de un director numit prin ordin al ministrului de resort. Directorul are rolul de a conduce operativ activitatea instituției și de a pune în aplicare deciziile consiliului de administrație. Numărul maxim de posturi pentru aceste instituții este de 350, iar repartizarea pe unități se aprobă prin ordin al președintelui Autorității Naționale pentru Tineret. Finanțarea cheltuielilor curente și de capital se asigură din venituri proprii și subvenții de la bugetul de stat. De asemenea, instituțiile pot beneficia de subvenții pentru organizarea de programe și manifestări culturale, științifice și sportive. Veniturile proprii provin din donații, sponsorizări și tarife.
Pentru organizarea acţiunilor caselor de cultură ale studenţilor şi ale Complexului Cultural Sportiv Studenţesc “Tei”, aceste instituții publice trebuie să respecte METODOLOGIA adoptată prin ordin al ministrului de resort.
Metodologia pentru Concursul naţional de proiecte de tineret şi studenţi (Ordinul nr. 21108/2023)
Metodologia stabilește cadrul legal și procedurile pentru Concursul Național de Proiecte de Tineret și Studenți, organizat de Ministerul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse (MFTES). Aceasta definește termeni cheie precum “solicitant”, “beneficiar”, “partener” și “proiect”, și stabilește prioritățile, măsurile și liniile de finanțare pentru proiecte.
Sunt eligibile structurile neguvernamentale de și pentru tineret care desfășoară proiecte pentru tineri sau studenți, cu vârsta între 14 și 35 de ani. Proiectele trebuie să se încadreze în domenii precum educația nonformală, cultural-artistic, incluziune socială, social-civic, ocupare și antreprenoriat, voluntariat, sport,formare profesională, dezvoltare durabilă, digitalizare, timp liber și prevenție.
Concursul este anunțat public prin Monitorul Oficial, cotidiane centrale, site-ul MFTES și alte canale media.Solicitanții depun o cerere de finanțare și alte documente necesare, iar proiectele sunt evaluate de o comisie pe baza unor criterii specifice. Proiectele selectate sunt finanțate în ordinea descrescătoare a punctajului obținut, în limita fondurilor disponibile.
Metodologia detaliază și procedurile de contractare, acordare a avansului și decontării, inclusiv documentele necesare și categoriile de cheltuieli eligibile. De asemenea, sunt prezentate prevederi privind modificarea și încetarea contractului, implementarea și monitorizarea proiectelor, precum și reglementări privind achizițiile publice și protecția datelor cu caracter personal.
Anexele metodologiei includ formulare și modele de documente necesare pentru participarea la concurs și implementarea proiectelor, precum cererea de finanțare, declarația de integritate, acordul de parteneriat, declarația pe propria răspundere, formularele de evaluare, contractul de finanțare nerambursabilă, decontul de cheltuieli și alte documente relevante.
Metodologia privind organizarea taberelor studenţeşti (Ordinul nr. 21107/2023)
Metodologia stabilește cadrul legal pentru organizarea taberelor studențești în România, subliniind rolul Ministerului Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse în acest proces. Taberele sunt organizate în timpul vacanțelor de vară și de iarnă, în locații accesibile cu transportul public, precum zonele montane, litoralul și Delta Dunării.
Studenții înmatriculați la forma de învățământ cu frecvență în instituțiile de învățământ superior de stat pot beneficia de locuri gratuite în aceste tabere, în funcție de rezultatele academice și implicarea în activități extracurriculare. De asemenea, sunt prevăzute locuri speciale pentru cazuri sociale și studenți implicați în activități culturale sau de voluntariat.
Metodologia detaliază procesul de repartizare a locurilor pe universități și facultăți, precum și procedura de selecție a studenților beneficiari, care implică o comisie formată din reprezentanți ai facultăților și studenților.De asemenea, sunt prezentate criteriile de eligibilitate și documentele necesare pentru înscriere.
Cazarea studenților se face în unități clasificate cu cel puțin 2 stele sau 3 margarete, iar masa este asigurată în limita unui tarif stabilit. Metodologia specifică și condițiile minime obligatorii pentru serviciile de cazare și masă, precum și modalitatea de plată a acestora.
Conducerea taberei este asigurată de un director numit de către casele de cultură ale studenților, care colaborează cu un comandament studențesc. Metodologia detaliază atribuțiile directorului și ale comandamentului, precum și regulile de conduită și măsurile de siguranță în tabără.
În final, metodologia stabilește procedurile de decont pentru cheltuielile aferente taberelor, inclusiv documentele necesare și termenele de transmitere a acestora către minister. De asemenea, sunt prevăzute sancțiuni pentru nerespectarea prevederilor metodologiei.